Eliberarea lui Cozma

Aflat in plina campanie electorala pentru PSD, presedintele Ion Iliescu coace la foc incet si discret scoaterea liderului minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, din inchisoare.

In urma cu doua zile, senatorul PSD Adrian Paunescu, un apropiat de necontestat al lui Iliescu, a solicitat intr-o declaratie politica din plenul Senatului ca presedintele sa dea dovada de clementa in cazul Cozma si sa-i reduca pedeapsa, daca gratierea este o doleanta prea mare. In aceeasi zi, senatorul PRM, Doru Ioan Bindea, a solicitat gratierea lui Cozma de-a dreptul.

Interventia lui Paunescu nu este absolut deloc intamplatoare. Cu cateva luni in urma sindicatele miniere franceze au solicitat presedintelui anularea sanctiunilor penale aplicate unor lideri ai minerilor romani, printre care era si numele „Luceafarului Huilei”. Raspunsul Administratiei Prezidentiale la solicitarea Federatiei Nationale a Minelor si Energiei a venit pe 24 august a.c.

, dar a fost dat publicitatii abia ieri, si aceasta dupa ce Paunescu a facut intrarea. Faptul ca Paunescu si Bindea au cerut indurare in cazul Cozma si apoi ca din senin, la o zi distanta, a aparut si raspunsul Presedintiei la acelasi gen de solicitare venita din partea sindicatelor miniere franceze, nu sunt simple coincidente.

Cu atat mai mult cu cat raspunsul Cotrocenilor dat publicitatii ieri nu exclude varianta gratierii, ba chiar o incurajeaza. In acest moment, Iliescu are la indemana toate parghiile constitutionale si legale pentru a-l gratia pe Luceafarul Huilei. In contextul campaniei electorale in care Iliescu a intrat cu trup si suflet, cei peste 50.

000 de mineri din toata tara, care au drept de vot si care s-ar bucura sa-l vada pe Cozma afara, nu sunt un electorat de neglijat pentru partidul de suflet al presedintelui. Cu atat mai mult cu cat situatia PSD in sondaje nu este cea mai fericita. Daca Iliescu l-ar gratia pe Cozma acesta ar putea fi pus in libertate in 48 de ore.

Generozitate prezidentiala

Raspunsul Cotrocenilor la scrisoarea sindicatelor miniere franceze poarta antetul Departamentului Constitutional Legislativ al Administratiei Prezidentiale si este semnat de consilierul prezidential Mihai Constantinescu. Partea cea mai interesanta a raspunsului Cotrocenilor este lasata spre finalul scrisorii, acolo unde Iliescu se arata dispus sa-l gratieze pe Miron Cozma.

Astfel, in raspunsul semnat de Mihai Constantinescu se arata ca, atata vreme cat sentintele prin care au fost condamnati liderii minerilor sunt definitive, cererea sindicatelor ar putea fi solutionata, potrivit reglementarilor legale in vigoare, fie prin promovarea unui recurs in anulare, fie prin acordarea gratierilor individuale sau colective.

Avand in vedere faptul ca recursul in anulare nu mai este posibil in urma modificarii legislatiei in domeniu, mai ramane fericita variana a gratierii. „In virtutea atributiilor sale constitutionale, presedintele Romaniei are in atentie problema acordarii, potrivit legii, a unor gratieri individuale, in cazurile semnalate”, se arata in documentul Presedintiei.

Trecutul vinovat

In raspunsul primit de sindicatele franceze se mai arata ca solicitarea acestora „a fost analizata cu toata atentia”, fiind luate in considerare toate argumentele, inclusiv prevederile acordurilor semnate la Cozia, in ianuarie 1999, intre o comisie guvernamentala si liderii sindicatelor miniere.

In acelasi document, Mihai Constantinescu disculpa, in prima faza, actuala Administratie Prezidentiala, pentru faptul ca Miron Cozma se afla acum in inchisoare.

Potrivit scrisorii formulate in august, dar data publicitatii, deloc intamplator, abia ieri, „reaua-credinta si abuzurile savarsite de guvernul anterior, nu pot sluji drept argumente pentru acuzarea actualului regim, nu pot fi imputate actualei puteri politice”.

Presedintia acuza astfel fosta guvernare pentru faptul ca nu a respectat acordul de la Cozia, prin care se stipula ca „Guvernul Romaniei nu va initia demersuri de nici o natura impotriva participantilor si a liderilor de sindicat la manifestarile revendicative din perioada 4-22 ianuarie 1999”.

Lasand la o parte subiectivismul Presedintiei in analizarea scenei politice, in sensul ca guvernul anterior a dat dovada de rea-credinta, actualul este nevinovat, in acest caz, oamenii lui Iliescu omit cu buna-stiinta faptul ca Guvernul Radu Vasile a respectat acordul de la Cozia.

Si aceasta in conditiile in care Miron Cozma nu a fost trimis la inchisoare pentru faptele din 1999, ci pentru mineriada din 1991. In cazul revoltei minerilor din 1999 nu a fost data nici acum o hotarare definitiva a Instantiei, procesul aflandu-se inca in recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Marsand pe ideea ca guvernul anterior este cel care l-a aruncat pe Cozma in inchisoare, Administratia prezidentiala sustine insa ca „asumarea iresponsabila a unui asemenea angajament (Acordul de la Cozia-n.r.), urmata de nerespectarea lui de catre guvernul aflat in functie sub vechiul regim, nu pot fi imputate actualei puteri politice”.

In finalul scrisorii, consilierul prezidential multumeste sindicalistilor francezi pentru incredere si isi exprima speranta ca raspunsul ce le-a fost transmis este „edificator”.

Pionul francez

Secretarul sindicatelor miniere franceze, Emanuel Chalard, a adus ieri in atentia opiniei publice raspunsul Administratiei Prezidentiale, cu precizarea ca i-a transmis si lui Tiberiu Cozma, fratele liderului din Valea Jiului, la mijlocul lunii octombrie, raspunsul primit din partea Cotrocenilor in cazul Miron Cozma.

Federatia nationala din minerit si energie din Franta este membra in Acordul International al Muncii – organizatie internationala caracterizata de unii dintre liderii sindicali din Romania ca fiind de extrema stanga.

Reprezentanti ai federatiei franceze s-au aflat in cateva randuri in Romania, pentru a se interesa cu privire la situatia lui Miron Cozma si la modul in care acesta a fost condamnat, pentru mineriada din 1991.

Demersurile „Luceafarului huilei”

Printr-o sentinta pronuntata in decembrie anul trecut de Curtea de Apel Bucuresti, Miron Cozma a fost condamnat la zece ani de inchisoare, in procesul mineriadei din ianuarie 1999. Alaturi de el, alti patru lideri sindicali, Romeo Beja, Dorin Lois, Vasile Lupu, Ionel Ciontu si Constantin Cretan au primit o pedeapsa de cate cinci ani de inchisoare.

In acest caz nu s-a dat nici astazi o sentinta definitiva. Dosarul se afla astazi la Inalta Curte se Casatie si Justitie in recurs. Ca atare, cei cinci lideri sindicali au fost eliberati din inchisoare, iar Miron Cozma ispaseste in acest moment doar pedeapsa pentru care a fost condamnat in urma mineriadei din 1991.

Miron Cozma i-a cerut de doua ori clementa lui Ion Iliescu. In august 2001, liderul minerilor i-a solicitat sefului statului sa-i gratieze pedeapsa pe care o primise, in 2001, din partea instantei supreme, in dosarul mieriadei din septembrie 1991. Aceasta cerere a fost respinsa, presedintele Iliescu apreciind atunci ca gratierea lui Cozma nu este „oportuna”.

La sfarsitul lui iulie 2003, Miron Cozma a inaintat, prin avocatul sau, o cerere de gratiere a pedepsei in dosarul privind mineriada din 1991. Cererea a fost depusa la patru zile dupa ce presedintele Iliescu a declarat ca sentinta pronuntata impotriva lui Cozma este „exagerata” si nu a exclus o eventuala gratiere a fostului lider al minerilor din Valea Jiului.

Declaratia lui Iliescu a provocat reactii negative in randul opozitiei. Grupul pentru Dialog Social, Alianta Civica si Asociatia Victimelor Mineriadelor au protestat fata de posibila gratiere a lui Miron Cozma, in timp ce mai multe organizatii sindicale din Gorj si Hunedoara i-au cerut presedintelui Ion Iliescu sa il gratieze pe fostul lider sindical.

O luna mai tarziu, Ministerul Justitiei informa ca analizeaza cererea de gratiere a lui Miron Cozma, secretarul de stat de atunci, Iulia Tarcea, afirmand ca solicitarea „este tratata ca una a oricarui alt condamnat”. In primavara acestui an, Ministerul Justitiei a dat aviz negativ cererii de gratiere a lui Cozma, insa decizia finala in privinta acesteia apartine presedintelui Ion Iliescu.