Este România un stat eșuat? Reacția după ce mai mulți hoți „care se dădeau de la Electrica” au fost prinși după ce oamenii au colaborat cu Poliția

România are motive să fie furioasă, dar are și multe argumente care arată că țara progresează. Unele dintre acestea sunt scoase în evidență de Bradut Bolos, doctor în finanţe și cadru didactic asociat al UMFST Târgu Mureș, într-o recentă analiză publicată pe Contributors. 

Un stat poate fi declarat ca eșuat pe baza a șase factori. Denumirea apare se face în urma analizei ce vizează probleme ce țin de incapacitatea de a controla teritoriul, de instituții guvernamentale slabe, de economie instabilă, de acte de violență, de migrație și de o slabă legitimitatea guvernului. 

În realitate situația este mai bună 

Profesorul de la UMFST a analizat țara noastră din punctul de vedere al acestor șase factori. Dacă la o primă impresie se poate spune că România stă prost la cele mai multe dintre aceste capitole, în realitate verdictul este următorul. Doar pe baza a doi factori poate fi numită România un stat eșuat, celelalte patru aspecte fiind favorabile țării noastre. 

Controlul teritoriului național este de departe a fi o problemă în România. Cu toate că în unele zone pot activa organizații criminale, influența acestora este una mica astfel încât nu pot pune în pericol autoritatea statului, așa cum se întâmplă în țări precum Franța sau Statele Unite. 

Corupția este prezentă în rândul instituțiilor române, însă nu la un nivel atât de ridicat încât să creeze situații de nefuncționalitate. Avem școli, spitale, drumuri care în general nu sunt la nivelul așteptărilor populației, dar care pot fi folosite.

Economia a avut multe urcușuri și coborâșuri, dar situația s-a mai reglat. „Au fost perioade, relativ recente în care am avut indicatorii în zona de alertă, dar asta a fost la nivelul anilor 90. După aderarea la UE si stabilizarea situației generată de criza din 2009, lucrurile stau destul de bine” menționează Bolos care are și un titlu de doctor în finanțe. 

Violența politică este destul de rară, cazurile menționate de către sunt cele din anii 90 de la Târgu Mureș sau Hădăreni. 

Cele două aspecte la care România trebuie să lucreze țin de migrația mare a cetățenilor români și de legitimitatea guvernului, ce se află la un nivel redus. 

Bolos este de părere că milioanele de români din străinătate au fost forțați să părăsească țara, însă această forțare este indirectă, cauzată de condițiile precare în care anumiți oameni trăiesc, și nu una directă prin exercitarea unei puteri abuzive a conducătorilor. 

Cât de fragilă este România?

Indicele Statelor Fragile (FSI) este un raport anual și un clasament produs de Fund for Peace, în colaborare cu revista Foreign Policy. FSI evaluează vulnerabilitatea țărilor la colaps sau conflict pe baza a doisprezece indicatori sociali, economici și politici, si clasează țările într-un clasament descrescător, unde prima țară este cea mai fragilă. 

România se află pe locul 130 din cele 179 de țări incluse, cu un total de 51 de puncte. Ca termen de comparație cu țările vecine, Ungaria este pe locul 138, Bulgaria pe 133, Serbia pe 91 iar Ucraina pe 22. 

Ultima poziție în clasament este ocupată de Norvegia cu 12,7 puncte, iar cea mai fragilă țară este considerată Somalia cu un total de 111 puncte. 

Situația se poate îndrepta atunci când oamenii se unesc

”Zilele trecute pe strada unde locuiesc, o grupare de tineri sunau la interfoane pretinzând că sunt de la Electrica. Am înțeles că au reușit să jefuiască unul sau mai mulți vârstnici”, povestește Bolos. 

Evenimentul văzut de către el a fost rezolvat în câteva ore, datorită colaborării dintre poliție și localnici, care i-au ajutat pe oamenii legii să identifice vinovații. 

„Morala poveștii: este imposibil să funcționeze orice fel de criminalitate, crimă organizată sau corupție fără complicitatea sau pasivitatea unui număr mare de oameni” este concluzia trasă de Bolos după cele văzute. 

Cetățenii au partea lor de responsabilitate 

Bolos este de părere că populația are un rol important în evoluția în bine sau în rău a unui stat. Acesta spune că statul va fi obligat să fie mai corect și să ajungă la acel nivel dorit de corectitudine cu cât populația se va implica mai activ în combaterea fenomenelor negative. 

„Sincer am avut o satisfacție serioasă văzând câteva echipaje de poliție, mascați, jandarmi, si criminali în cătușe. Aștept să văd părinți acționând pentru eradicarea drogurilor și prostituției în licee și acțiune drastică și imediată a poliției la fiecare sesizare” 

Bolos consideră că principala schimbare pe care statul trebuie să o facă ține de relația cu cetățenii, de îmbunătățirea legitimității morale oferite de către aceștia. „De jos în sus, de la cetățeni la Președinte, lucrurile se pot schimba, nu imediat, nu ușor, dar implacabil”. 

Instituțiile statului trebuie să găsească rezolvări pentru problemele de interes public fără a da dovadă de ipocrizie. Profesorul consideră că legile ce vor să modernizeze viața prin schimbarea unor obiceiuri înrădăcinate nu aduc încredere guvernului. 

Totodată, aceste rezolvări trebuie să vizeze în principal aspectele elementare, cu scopul a crea o bază pentru viitor. „Dacă facturile de curent si de apă sunt exorbitante într-o țară în care curentul și apa sunt abundente, ceva nu e deloc în regulă. Trebuie să ajungem la un nivel în care facturile curente și hrană nu sunt un stres pentru o familie cu două salarii medii și doi-trei copii” spune Bolos pentru Contributors.

articol editat de Marius Ivașcu