Europa se ingalbeneste. Pe lista de shopping a chinezilor sta acum si o banca

Cand banul vorbeste, scrupulele politice dispar. Comunism, drepturile omului, exploatarea muncii, protectia mediului devin teme de rang secundar. Atentionarile se fac, daca se fac, cu manusi. Vestea ca a doua banca din China vrea sa cumpere o banca europeana n-a speriat pe nimeni in Germania. Ba chiar dimpotriva. Caci si Germania isi are falitele ei banci. 16 miliarde de euro are China Construction Bank (CCB) in portofel, pentru aceasta achizitie. Presedintele CCB, Wang Hongzhang, a declarat pentru Financial Times: “In Europa sunt cateva banci de vanzare. Cautam tinta potrivita”.

Wang a adaugat ca e vorba fie de o achizitie completa, fie de cumpararea unei participatii de 30-50% la o banca europeana. El nu a nominalizat “tinta”, insa pe lista de prioritati s-ar afla banci care, din cauza crizei financiare, au fost in parte “nationalizate”. E cazul unor banci din Franta, Marea Britanie, Germania. In contextul tot mai marii prietenii de afaceri germano-chineze, lozul castigator ar putea fi tras de nemti.

Beijing-ului sta pe 3.200 de miliarde de dolari rezerve de devize. Fondul de stat CIC are un volum de 460 de miliarde de dolari, pe care vrea sa-l investeasca in Europa. Premierul Wen a spus ca, pe viitor, China doreste sa se puna de acord cu Banca Centrala Europeana si cu Fondul Monetar International, pentru a ajuta Zona Euro “sa iasa din dilema”. Dupa cum se vede, chinezii fac pasi din ce in ce mai mari inspre sectorul bancar european. Dar nu numai. 43 de miliarde de dolari este angajamentul financiar al Chinei la fondul de criza al FMI, care sprijina si tari europene aflate in dificultate. Printre altele, Grecia si Romania.

CoBa, o candidata?

La 10 mai 2009, Commerzbank fuziona cu Dresdner Bank, preluandu-i si gaurile din bilant. Dupa fuziune, consiliul de administratie al Dresdner Bank (Dreba) a fost in intregime demis. Cei noua sefi n-au plecat insa cu mana goala, chiar daca dusesera banca la ruina. Compensatiile lor se ridicau la 24 de milioane de euro, bonus-urile pentru “performanta” la 34 de milioane de euro. La presiunea rezultata in urma aparitiei acestor date in mass-media, Herbert Walter si alti cativa membri ai Consiliului Dreba si-au declarat rezerva in a incasa aceste bonificatii.

In anul 2008, Dresdner Bank inregistra pierderi de 6,3 miliarde Euro, cu precadere in sectorul investitional. Insa nici Commerzbank (CoBa) nu statea pe roze. In consecinta, CoBa si-a creat si-a creat o Bad Bank proprie, botezata PRU (Portfolio Restructure Unit). In PRU au aterizat hartiile de valoare “putrede“, care se ridicau la 15,5 miliarde euro (Commerzbank) si 39,9 miliarde Euro (Dresdner Bank). Acestea trebuiau cumva temporar maturate sub pres si, rand pe rand, plasate. Pana in 30 septembrie 2011, PRU a mai ramas cu “gunoi bancar”in valoare de 12 miliarde de euro. Statul german a intervenit si acum detine un sfert din actiunile Commerzbank. Prin urmare, pentru CoBa, dar si pentru statul german, cei 16 miliarde de euro de la chinezi ar putea fi o adevarata gura de oxigen.

Noutatea de pe lista de cumparaturi a chinezilor vine la doua saptamani dupa vizita-fulger a cancelarului Angela Merkel in China, insotita de cativa ministri si o delegatie substantiala de oameni de afaceri. Presa germana a scris despre “vizita de adio” a cancelarului la premierul chinez Wen Jiabao, care in martie a anuntat ca s-ar putea retrage in toamna acestui an. Cata prietenie si cat interes se ascunde in spatele acestui gen de intalniri sau despartiri, e lesne de ghicit. Contractele economice semnate cu prilejul acestei vizite s-au ridicat la peste doua miliarde si jumatate de euro, investiti cu precadere in constructia de avioane Airbus si extinderea retelelor de telecomunicatii.

O scurta trecere in revista a schimburilor economice germano-chineze arata ca exporturile Germaniei in China au crescut de cinci ori in ultimii zece ani. Ele au ajuns in 2011 la 65 de miliarde euro, conform datelor Oficiului Federal de Statistica. Astfel, China se numara printre primii cinci clienti ai exporturilor “made in Germany”. Invers, Germania a importat de la chinezi anul trecut marfa in valoare de 79,5 miliarde de euro. Doar Olanda se situeaza inaintea lor, la importurile germane. Germania are in China cca 4.000 de firme si investitii de 26.5 miliarde de euro. Chinezii recupereaza rapid decalajul din trecut: in anul 2011, 158 de firme chineze s-au stabilit in Germania. Volumul investitional s-a ridicat la 1,2 miliarde euro, devansand pe cel al SUA si Elvetiei.

In urma unui sondaj efectuat de expertii fiscali de la Ernst & Young, pe un esantion de 400 de firma mari si mijlocii din China, Germania s-ar situa in fruntea tarilor Europei ca atractivitate investitionala. Prin urmare, lozul cel mare al celor 16 miliarde de la CCB nu ar fi exclus sa fie tras de o banca germana.