EXCLUSIV Portretul psihologic al lui Gheorghe Dincă, realizat de un criminolog italian: Un prădător sexual care folosește o tehnică precisă. Un sociopat sadic cu un IQ redus / De ce este greu de prins un astfel de ucigaș
Medicul și criminologul italian Ursula Franco a acordat HotNews.ro un interviu în care analizează profilul psihologic al lui Gheorghe Dincă, expertul italian arătând că tehnica folosită de acesta a fost folosită de unii criminali în serie și că ucigașul din Caracal este un ”monstru” lipsit de conștiință morală, incapabil să simtă vinovăție și remușcări.
Ursula Franco a spus că, atunci când un criminal în serie este descoperit la o vârstă înaintată, se constată că numărul victimelor e mult mai mare și a explicat care au fost elementele care l-au ajutat pe Dincă să rămână neprins atât timp. ”Cu cea mai mare probabilitate, este un sociopat sadic, din punctul meu de vedere cu un IQ redus”, a declarat HotNews.ro criminologul italian.
- În Italia, dr. Franco a fost consultant în domeniul apărării în cazuri importante de omucidere cu impact în mass-media. S-a ocupat şi de cazul Mariei Oana Ungureanu, o fată de naționalitate română găsită înecată în regiunea Campania. Criminologul Ursula Franco este cunoscut pentru abilitatea ei de a reconstrui dinamica în numeroase cazuri de omucideri (SUA şi Italia) și pentru analizele apelurilor telefonice de urgență și ale interogatoriilor, pe care le publică pe blogul MALKE CRIME NOTES. A oferit expertiză pentru emisiuni radio şi tv din Statele Unite şi Italia (spre exemplu, în documentarul The Missing Pieces, The Staircase difuzat de canalul Investigation Discovery etc).
Miruna Căjvăneanu: Oficialitățile au confirmat faptul că resturile de oase descoperite în casa și în curtea lui Gheorghe Dincă sunt ale Alexandrei Măceșanu. Ce părere aveți: fata a fost victima unui criminal care a acționat singur sau victima unei rețele?
Dr. Ursula Franco: Nu cred că este sustenabilă ipoteza existenței unei rețele în cazul Măceșanu. Gheorghe Dincă este un singur prădător sexual violent. Dacă se va stabili că el le-a ucis atât pe Alexandra Măceșanu, cât și pe Luiza Melencu, vom putea afirma că avem de-a face cu un criminal în serie cu două sau mai multe crime la activ, în diferite momente. Deseori, când se descoperă un criminal în serie, mai ales unul care, ca în cazul de față, este la o vârstă înaintată, se constată că numărul victimelor e mult mai mare.
Afirmațiile făcute de victimă, în timpul apelurilor la 112 confirmă teoria unui singur agresor. Într-un caz judiciar, pentru a ajunge la adevăr, trebuie să ținem cont de fapte. Alexandra a spus că a fost răpită, violată și bătută de un singur subiect, acest subiect fiind Dincă. Cele descrise de Alexandra corespund unui comportament clasic al unui serial killer, prădător sexual violent care acționează cu o tehnică precisă.
Dacă se va dovedi că este un serial killer cum de nu a putut fi identificat în tot acest timp?
Dincă ar fi avut multe elemente de partea lui: faptul că nu cunoștea victimele (victime de ocazie) și faptul că motivația nu era una obișnuită, clasică, ci o motivație de ordin psihologic / intrapsihic (motiveless homicide). Prin urmare, nu se putea ajunge la el nici prin intermediul victimei, nici prin intermediul motivației.
Ce profil psihologic are presupusul criminal?
Cu cea mai mare probabilitate, este un sociopat sadic, din punctul meu de vedere cu un IQ redus (a lăsat un telefon, chiar fără sim, la îndemâna victimei, folosea o sobă improvizată pentru arderea corpurilor etc).
El este un subiect lipsit de conștiință morală, incapabil să simtă vinovăție și remușcări pentru acțiunile comise. Din cauza acestor caracteristici „inumane” și a crimelor atribuite lui, poate fi numit „monstru”.
Subiecți precum Dincă, încă din adolescență devin obsedați de exercitarea controlului asupra altor ființe umane, prin violență, fantezii care îl obligă să treacă la acțiune. Odată comisă crima, ucigașii în serie trec printr-o fază depresivă pe care încearcă să o atenueze, rememorând diferite faze ale crimei prin manipularea părților corpurilor, așa numite trofee, ale victimelor sau obiectelor care au aparținut victimelor (suveniruri).
Din acest motiv, este necesară o percheziție amănunțită la locuința unui presupus criminal în serie, fiind vitală identificarea oricăror obiecte care ar putea aparține persoanelor date dispărute în acea zonă. Obiectele descoperite ajută anchetatorii să determine numărul și identitatea victimelor.
Dincă a afirmat că a ars corpul fetei, după ce a ucis-o. Potrivit unor experți, ar fi fost imposibil ca trupul să fie ars în curtea casei, într-o sobă improvizată. Ce părere aveți?
Dincă ar fi avut și posibilitatea, și timpul să o facă. Un corp poate fi incinerat folosind mijloacele pe care le avea la dispoziție Dincă.
Dacă se va dovedi că Dincă este un serial killer, există cazuri similare cu care am putea să-l comparăm?
Desigur. Din punct de vedere tehnic, modul de operare se numește „tehnica de vultur”. Potrivit acestul tipar, asasinii în serie își caută victimele la volanul unui mijloc de transport, le capturează și le duc la locuința lor. Înainte de a ucide victima, criminalul o supune violențelor.
Un caz similar este cel al lui Edmund Kemper, din SUA, care a ucis mai multe tinere între 1972 / 1973. Printre victime se numără și femei care au făcut autostopul. Fetele și femeile care fac autostop sunt printre cele mai ușoare victime, pentru că pot „cădea” cel mai repede în plasa criminalilor.
Dincă a declarat că a ucis-o pe Alexandra după ce a găsit-o vorbind la telefon cu poliția. Putea fi salvată?
Ar fi omorât-o oricum, pentru că urma o schemă precisă: răpire, viol, omor. Deci nu este ucidere involuntară, ci omor cu premeditare. Alexandra ar fi putut fi salvată doar dacă am fi avut o intervenție aproape imediată, într-un răstimp minim. O anchetă minuțioasă după dispariția celeilalte fete ar fi putut duce însă la identificarea agresorului înainte de răpirea Alexandrei.
Introducerea unor pedepse mai severe ar fi salvat-o pe Alexandra sau ar fi redus numărul de crime?
Nu, în niciun caz. Nici măcar introducerea pedepsei cu moartea nu a constituit, în alte țări, o piedică.
INTERVIURILE HotNews.ro