EXCLUSIV Rezultatul testelor de la Centrala Nucleara Cernavoda: ce vulnerabilitati si ce puncte tari au cele doua reactoare

Comisia Europeana a facut publice rezultatele testelor de stres facute la toate centralele nucleare din UE, teste realizate dupa catastrofa de la Fukushima. In cazul celor doua reactoare ale Centralei Nucleare de la Cernavoda, testele indica cinci probleme pe care Romania trebuie sa le rezolve. Printre acestea se numara absenta unui standard comun cu cel al Agentiei Internationale pentru Energie Atomica in privinta cutremurelor, dar si lipsa scenariilor privind comportarea Camerei Principale de Control in cazul unui accident cu topire totala de zona activa si avarie a anvelopei reactorului.

Printre punctele forte ale centralei de la Cernavoda se mentioneaza proiectul robust, redundanta si diversitatea sistemelor electrice si a surselor de alimentare cu apa de racire, precum si rezistenta la accidente severe, se arata intr-un raspuns transmis HotNews de catre Cantemir Ciurea-Ercau, director in cadrul Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN). Potrivit acestuia, masurile de imbunatatire mentionate in raportul Comisiei Europene pentru centrala de la Cernavoda reprezinta actiuni deja implementate sau in curs de implementare. Acestea au fost identificate de SN Nuclearelectrica (detinatorul si operatorul centralei) si CNCAN inca din anul 2011. Evaluarea efectuata de expertii Comisiei Europene a confirmat independent aceste actiuni de imbunatatire. Cantemir Ciurea-Ercau spune ca situatia actiunilor de imbunatatire planificate este prezentata in raport la nivelul lunii martie 2012, iar de atunci s-a inregistrat deja un progres substantial in implementarea acestora.

Raportul Comisiei Europene mentioneaza 5 recomandari pentru Romania, care vizeaza in principal continuarea actiunilor deja initiate de Cernavoda si de CNCAN.

Raspunsurile Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare la cele cinci recomandari din raportul Comisiei Europene privind testele de stres

Recomandare 1: Absenta unui nivel seismic comparabil cu nivelul SL-1 al IAEA, care sa conduca la oprirea centralei si la inspectii se considera ca un aspect critic, tinand cont ca probabilitatea de producere a unor cutremure mari pe durata de viata a centralei este foarte ridicata (intervalele de producere ale cutremurelor din zona seismica Vrancea sunt de 50 de ani pentru cutremure cu magnitudinea mai mare de 7.4 pe scara de magnitudine a momentului seismic). Se sugereaza ca autoritatea de reglementare sa implementeze norme adecvate in acest sens.

Raspuns. Cutremurul baza de proiect pentru centrala de la Cernavoda corespunde magnitudinii de 7.8 pe scara Richter. In urma celor mai recente evaluari, s-a demonstrat ca centrala rezista si la cutremure cu magnitudini mai mari de 8 pe scara Richter. Cutremurul baza de proiect corespunde la nivelul SL-2 din standardele Agentiei Internationale pentru Energie Atomica de la Viena (IAEA).
Aceasta recomandare, privind nivelul SL-1 de cutremur, se refera la un cutremur mai putin sever decat cel ales ca baza de proiect pentru structurile centralei. Pentru un astfel de cutremur, procedurile centralei specifica necesitatea efectuarii unei inspectii a instalatiei, pentru a se evalua starea structurilor, sistemelor si componentelor importante pentru securitate nucleara.
In caz ca acestea au fost afectate, se impune oprirea centralei pentru o evaluare mai detaliata si pentru efectuarea de reparatii, daca acestea sunt necesare. Un astfel de cutremur nu poate pune in pericol securitatea nucleara dar poate cauza defectiuni minore ale echipamentelor neesentiale.
Standardele IAEA recomanda alegerea unui eveniment seismic, mai putin sever decat seismul baza de proiect, pentru care sa se ia direct decizia de a opri centrala pentru inspectii.
In practica, un astfel de eveniment seismic ar cauza vibratii ale unor echipamente (e.g. turbina), care ar cauza automat oprirea centralei. In orice caz, desi aceasta recomandare nu reprezinta o actiune obligatorie, CNCAN evalueaza necesitatea modificarii procedurilor actuale, care cer intai efectuarea de inspectii si apoi oprirea centralei, daca este necesar. In luarea deciziei se va tine cont si de impactul opririi centralei asupra sistemului energetic national, care ar putea fi afectat in cazul unui astfel de cutremur. Desi securitatea nucleara are prioritate in orice decizie, evaluarile efectuate pana in prezent arata ca centrala nucleara nu ar fi afectata negativ de un astfel de cutremur.

Recomandare 2: Raportul furnizeaza doar putine informatii despre marjele de siguranta pana la aparitia efectelor de tip „cliff-edge”si puncte slabe si nu exista informatii despre considerarea unor imbunatatiri suplimentare a protectiei la seism. Se propune continuarea lucrului in acest domeniu si se recomanda ca CNCAN sa obtina programe de calitate de la titularii de autorizatie si sa asigure urmarirea implementarii acestora).

Raspuns: Raportul Comisiei Europene confirmă faptul ca evaluările efectuate pentru CNE Cernavodă în contextul testelor de stres sunt adecvate, dar totodată mentionează că marjele disponibile până la aparitia efectelor de tip „cliff-edge” nu au fost suficient analizate. Aceasta înseamnă că, desi marjele de sigurantă ale CNE Cernavodă pentru evenimente externe extreme au fost evaluate, ele nu au fost cuantificate în întregime.
Trebuie clarificat că specificatiile ENSREG pentru testele de stres au cerut să se precizeze evenimentele extreme la care s-ar pierde functiile de securitate nucleară, indiferent de probabilitatea de aparitie a unor astfel de evenimente si fără a furniza o metodologie de evaluare. Din această cauză, din cele 17 tări care au efectuat testele de stres, 14 tări, printre care si România, nu au furnizat aceste date, cu toate că s-au adus dovezi concludente asupra existentei unor marje de sigurantă suficiente chiar si pentru evenimente externe extreme (cutremure, inundatii si alte fenomene meteorologice extreme) si combinatii ale acestor evenimente cu o probabilitate de aparitie extrem de redusă.
CNCAN a verificat că evaluarea riscurilor datorate evenimentelor seismice a fost făcută în conformitate cu standardele internationale curente si cele mai bune practici actuale în domeniu. La evaluarea marjelor de sigurantă pentru rezistenta structurilor, sistemelor si componentelor CNE Cernavodă la evenimente seismice, au participat experti internationali si specialisti din partea Institutului National de Fizica Pământului, care au confirmat o protectie adecvată a centralei chiar si în cazul unor cutremure extreme.
În raportul national al României a fost prezentată metodologia de evaluare utilizată (“seismic margin assessment”) si rezultatele obtinute, care furnizează valorile relevante pentru evenimentele seismice care depăsesc bazele de proiectare si pentru care functiile de securitate nucleară se pastrează. Raportul privind testele de stress pentru CNE Cernavodă a confirmat marjele de sigurantă ale centralei si capacitatea acesteia de a rezista la evenimentele incluse pentru analiză în specificatiile ENSREG, inclusiv un nivel de rezistentă la seism conform cerintelor internationale pentru centralele nucleare noi. Au fost analizate cutremurele initiate în mai multe provincii (surse) seismotectonice (Vrancea, Sabla si Dobrogea) si a rezultat că sursa seismică dominantă este Vrancea.
Cutremurul maxim posibil estimat pentru România generează o acceleratie maximă în plan orizontal la nivelul solului de 0.18g si poate fi asociat unui seism cu magnitudine de 7.8 grade pe scara Richter în zona Vrancea. CNE Cernavodă a folosit ca baza de proiectare un cutremur cu o frecventa de aparitie de 1/1000 ani care poate genera o acceleratie pe amplasament de 0.2g, iar în urma evaluării a rezultat că structurile si echipamentele rezista la acceleratii pe amplasament peste 0.4g (pentru un cutremur cu frecventa de aparitie de 1/20 000 ani) fără pierderea functiilor fundamentale de securitate nucleară si deci nu au fost identificate “puncte slabe” nici în cazul unor cutremure cu o magnitudine de peste 8 grade pe scara Richter.
Neintelegerile in interpretarea afirmatiilor de natura tehnica din raportul de tara provin din faptul ca specificatiile stabilite de Comisia Europeana au cerut sa se precizeze valorile la care se pierd functiile de securitate nucleara (efecte de tip “cliff-edge”).
Datorită faptului că la CNE Cernavodă nu pot apărea efecte de tip “cliff-edge” nici pentru un cutremur care depăseste de două ori bazele de proiectare si care este considerat incredibil în baza evaluărilor efectuate de institutele nationale de specialitate, precum si a faptului că nu există actualmente o metodologie recunoscută pentru evaluarea cerută de Comisia Europeană privind efectele de de tip “cliff-edge”, astfel de valori nu au fost furnizate de România, ca dealtfel nici de majoritatea tărilor participante la testele de stres. Lipsa unei metodologii a fost recunoscută de Comisia Europeană ca o problemă generică la nivel de UE si autoritătile de reglementare din statele membre UE au stabilit un grup de lucru care va dezvolta o metodologie de evaluare a efectelor de tip “cliff-edge” pentru evenimente externe extreme.
Cele mai noi rapoarte de investigatie privind accidentul de la Fukushima, emise de organizatii internationale recunoscute în domeniul nuclear, cum ar fi Agentia Internatională pentru Energie Atomică (AIEA) si Institutul pentru Cercetări Energetice
(EPRI – Electrical Power Research Institute) au confirmat că functiile de securitate ale unitătilor de la Fukushima au devenit indisponibile din cauza valului tsunami, nu datorită cutremurului care a depăsit bazele de proiectare.
Hazardul seismic a fost refăcut în conformitate cu cele mai noi cerinţe ale ghidurilor IAEA şi ale standardelor internationale, ca parte a activitatilor de pregatire a reinceperii constructiei la Unitatile 3 şi 4 ale CNE Cernavoda. Acest studiu a fost finalizat in anul 2012 si a fost revizuit independent de catre misiuni de evaluare ale IAEA. Studiul reconfirma rezultatele evaluarilor anterioare efectuate pentru Unitatile 1 si 2 ale CNE Cernavoda.
Ultimul raport IAEA la studiul de hazard seismic pentru amplasamentul CNE Cernavoda Unitatile 3 si 4 a fost emis in luna iunie 2012, fara comentarii sau recomadari.
In ceea ce priveste recomandarea privind Comisiei Europene privind evaluarea proiectului la la cutremure cu frecventa mai mica de 10000 de ani (cutremur care genereaza o acceleratie pe amplasament de 0.3 g in cazul CNE Cernavoda), mentionam ca acest lucru a fost unul din obiectivele principale ale testelor de stres iar rezultatele evaluarilor au demonstrat ca proiectul CNE Cernavoda are capacitatea de a rezista unor cutremure cu acceleratii de cel putin 0.4 g fara genereze probleme din punct de vedere al sigurantei reactorului nuclear. Prin urmare, din punctul de vedere al CNCAN, recomandarea Comisiei Europene se considera deja inchisa. CNCAN va continua monitorizarea modului in care se inspecteaza si se intretin sistemele, structurile si echipamentele calificate seismic.

Recomandare 3: Se sugereaza imbunatatirea protectiei volumetrice a cladirilor care contin echipamente cu functii de securitate nucleara localizate in camerele de la subsol. De asemenea, se sugereaza ca autoritatea de reglementare sa considere efectuarea unor inspectii de rutina alestructurilor de protectie impotriva inundatiilor.

Raspuns: Aceasta recomandare vizeaza protectia impotriva inundatiilor. În ceea ce priveste inundatiile, marjele de sigurantă existente pentru CNE Cernavodă sunt suficient de mari pentru a preveni aparitia efectelor de tip “cliff-edge” (cele pentru care se pierd brusc functiile de securitate nucleara) si nu există puncte slabe nici pentru scenarii ipotetice în care s-ar produce inundatii datorita nivelului crescut al Dunării combinate cu ploi torentiale pe amplasament, cu mult peste maximele istorice înregistrate.
Un eveniment care ar duce la pierderea functiilor de securitate nucleară datorită inundațiilor este considerat incredibil.
Marjele de sigurantă ale centralei în ceea ce priveste inundatiile au fost reconfirmate prin calcule si analize noi, realizate de institute nationale de prestigiu, precum Institutul National INHGA, Institutul National GeoEcoMar, Institutul National INCDDD Tulcea si Agentia Natională de Meteorologie. Recomandările primite cu privire la evaluările mai detaliate ale conditiilor meteorologice severe (altele decât cele care pot conduce la inundatii sau la scăderea nivelului Dunării), mentionate în raportul de evaluare, sunt comune tuturor tărilor din UE, o metodologie unitară de evaluare urmând a fi stabilită în cursul acestui an.
Totusi, CNE Cernavoda a implementat masuri suplimentare de imbunatatire, iar CNCAN si-a revizuit planurile de inspectie pentru a acoperi toate structurile importante in asigurarea protectiei la inundatii.

Recomandare 4: S-a evaluat situatia radiologica in Camera Principala de Comanda si in Camera Secundara de Comanda pentru ocuparea acestora in diferite situatii de accident dar nu s-a evaluat si pentru cazul unui accident cu topire totala de zona activa si avarie a anvelopei reactorului (sau pentru depresurizare initiata voluntar). Analiza situatiei radiologice din Camera Principala de Comanda trebuie sa continue (de exemplu cu implementarea unui circuit inchis de ventilatie, cu alimentare cu oxigen.

Raspuns: Aceasta recomandare este planificata pentru implementare. Evaluarile efectuate pana in prezent se bazeaza pe ipoteze conservative, asa ca se estimeaza ca rezultatele acestora sunt aplicabile si pentru conditiile mentionate in recomandare, care se refera la un accident care implica topirea totala a zonei active – un scenariu extrem de improbabil.

Recomandare 5: Sunt necesare studii suplimentare pentru managementul accidentelor severe pentru starile de oprire ale centralei)

Raspuns: S-a planificat deja implementarea ghidurilor de management al accidentelor severe pentru scenariile care au ca punct de pornire un accident care s-ar produce atunci cand centrala este oprita. Ghidurile de management a accidentelor severe implementate pentru scenariile care ar putea fi initiate cand centrala este la putere sunt utilizabile, in cea mai mare parte, pentru o centrala de tip CANDU, si pentru scenariile cu centrala oprita.
Pentru centralele racite si moderate cu apa usoara si care folosesc uraniu imbogatit (si care reprezinta majoritatea centralelor din Uniunea Europeana), scenariile de accidente initiate cand centrala este in stare oprita prezinta caracteristici particulare pentru situatiile in care se face schimbarea zonei active pentru realimentarea cu combustibil proaspat, acestea avand perioade cand combustibilul este depozitat in afara vasului reactorului. La centralele CANDU, realimentarea cu combustibil proaspat se face cu centrala la putere. De aceea, starile de oprire ale unei centrale de tip CANDU nu prezinta aceleasi caracteristici din punct de vedere al localizarii combustibilului nuclear ca cele ale centralelor racite si moderate cu apa usoara si nu prezinta aceleasi riscuri.
CNCAN a elaborat deja un proiect de reglementare care cere implementarea ghidurilor de management al accidentelor severe pentru toate starile centralei, inclusiv pentru starea de oprire, iar CNE Cernavoda are deja un plan pentru realizarea acestei actiuni.

Testele de stres pentru CNE Cernavoda s-au efectuat conform cu specificatiile Comisiei Europene si au avut ca scop evaluarea comportării centralei în situatii cauzate de evenimente externe extreme, managementul accidentelor si pregatirea raspunsului la situatii de urgenta, precizeaz Cantemir Ciurea-Ercau. Potrivit acestuia, evenimente externe extreme pot fi seisme care depăsesc bazele de proiectare ale centralei sau inundatii care depăsesc bazele de proiectare ale centralei.

Dupa accidentul de la Fukushima, CNE Cernavoda a luat cateva masuri de imbunatatire a securitatii nucleare:

asigurarea unor facilităti de alimentare cu energie electrică din surse suplimentare independente, constând în generatoare electrice diesel mobile;
implementarea unor modificari de proiect pentru asigurarea de surse suplimentare de apă de răcire în cazul unui accident sever implementarea de noi proceduri
pregatirea suplimentara a personalului pentru managementul accidentelor si pentru raspunsul la situatii de urgenta.

Alte masuri sunt in curs de implementare, precum instalarea unor sisteme pasive de control al hidrogenului si a unui sistem de depresurizare filtrată de urgentă a anvelopei.

CNCAN a evaluat masurile implementate de CNE Cernavoda si a elaborat un raport national asupra implementarii testelor de stres pentru CNE Cernavoda. Acest raport a fost evaluat independent de expertii Comisiei Europene, în cooperare cu reprezentanti ai autoritătilor de reglementare din alte tări membre UE. In martie 2012, o echipa internationala de experti a vizitat CNE Cernavoda pentru a verifica în teren măsurile implementate după accidentul de la Fukushima si pentru a discuta detalii tehnice cu specialistii CNCAN si CNE Cernavoda. „Faptul că CNE Cernavodă a luat o serie de măsuri imediate pentru îmbunătătirea răspunsului centralei la situatii extreme a fost apreciat de specialistii străini. De asemenea, informatia prezentată, calitatea discutiilor tehnice purtate cu specialiștii români si străini implicati în implementarea si evaluarea testelor de stres pentru CNE Cernavodă, precum si starea generală a centralei, au fost apreciate în mod deosebit de membrii echipei de experti ai Comisiei Europene„, spune reprezentantul CNACAN.

În urma evaluării efectuate de reprezentantii Comisiei Europene, s-a finalizat raportul de tară pentru România, care a fost publicat în data de 26 aprilie 2012 pe pagina de internet a grupului ENSREG.