Sari direct la conținut

​EXCLUSIV Tom Holst, country manager Chevron: Operatiunile de la Pungesti vor fi reluate "cand vom decide ca exista conditii de siguranta". Fracturarea hidraulica ar putea fi utilizata in ultima faza a lucrarilor de explorare, dar are nevoie de noi avize

HotNews.ro
Tom Holst, Chevron, Foto: Hotnews
Tom Holst, Chevron, Foto: Hotnews

Tom Holst, country manager pentru Romania al Chevron, a declarat intr-un interviu pentru HotNews.ro ca operatiunile de la Pungesti (jud. Vaslui) vor fi reluate dupa consultari cu guvernul si „cand vom decide ca exista conditii de siguranta”, dar a evitat sa dea un termen concret. Tom Holst a mai spus ca in ultima faza a lucrarilor de explorare a gazelor de sist poate fi utilizata tehnica fracturarii hidraulice, pentru care compania are nevoie de noi avize. Holst a declarat ca „nu are dovezi” privind strategiile Rusiei de impiedicare a operatiunilor sale in Romania, iar in privinta vanzarii viitoarei productii spune ca „piata naturala este Romania”. Seful Chevron Romania a declarat ca va dezvalui compozitia fluidului folosit in fracturarea hidraulica atunci cand va ajunge la aceasta faza.

Ideile principale pe scurt:

  • Chevron va reincepe operatiunile dupa consultari stranse cu guvernul si cand vom decide ca exista conditii de siguranta sa redeschidem operatiunile
  • Vom comunica cu comunitatea locala la fel cum am facut-o in august si septembrie: discutii din usa in usa, om la om
  • Comunicarea noastra se concentreaza, inainte de toate, pe securitatea energetica
  • Nevoile pe care le-am constatat in comunitati tin de doua lucruri: imbunatatirea starii drumurilor, si oamenii vor, in general, un put de apa sapat la o adancime mai mare, la 100-200 de metri adancime
  • Exista trei etape ale fazei de explorare, iar in ultima Chevron ar putea utiliza fracturarea hidraulica, pentru care e nevoie de un nou permis. Se va intampla probabil in 2-3 ani
  • Pentru faza de fracturare hidraulica, ce are loc o singura data, volumul de apa variaza intre 10.000 si 20.000 de metri cubi. Echivalentul a 4-8 bazine de inot olimpice
  • Chevron va publica in mod voluntar compozitia fluidului folosit in fracturarea hidraulica
  • Piata naturala de desfacere va fi Romania
  • Industria petrochimica si cea siderurgica din Romania vor deveni mai competitive pe plan international cu ajutorul unor surse sigure, ieftine de gaze naturale

Rep: Chevron Romania a anuntat ca-si suspenda activitatea la Pungesti. Pentru cat timp?

Tom Holst: Unul dintre principiile de baza in activitatea Chevron este siguranta, iar motto-ul nostru este: „Fa un lucru in siguranta sau nu-l fa deloc”. Iar prioritatea noastra numarul unu este siguranta angajatilor nostri, a furnizorilor nostri si a cetatenilor din comunitatea unde ne desfasuram operatiunile. Iar in compania noastra avem ceea ce numim „autoritatea incetarii lucrului”. De cate ori un angajat simte ca exista riscul unei operatiuni nesigure, sau ca un membru al comunitatii sau un furnizor sau angajat sa fie ranit, oprim operatiunile.

Deci, ca sa raspund intrebarii, vom reincepe operatiunile dupa consultari stranse cu guvernul si cand vom decide ca exista conditii de siguranta sa redeschidem operatiunile. Si permiteti-mi sa va spun ca suntem aici sa realizam o relatie pe termen lung alaturi de comunitate si cu Romania, pentru un proiect estimat la 30 de ani. Deci vrem sa ne asiguram ca informam comunitatea si ca ii vom comunica faptul ca aceste operatiuni se pot desfasura in siguranta si intr-o maniera responsabila fata de mediu.

Rep: Ce inseamna acest lucru, mai precis – saptamani, luni? Cat timp credeti ca va lua imbunatatirea acestor conventii privind siguranta?

Tom Holst: In momentul in care vom putea determina ca operatiunea se poate desfasura in siguranta si ca putem sa lucram fara sa prejudiciem sau sa producem daune, vom continua. Si respectam dreptul tuturor de a-si exprima opinia, dorim doar sa nu-i punem intr-o situatie in care ar fi in nesiguranta sau in care vreunul dintre angajatii nostri ar fi in nesiguranta.

Rep: Daca veti discuta mai mult cu aceasta comunitate, cu proprietarii din zona, dar comunitatea locala se va opune in continuare activitatii dumneavoastra, aveti in vedere sa plecati definitiv?

Tom Holst: As spune ca in momentul in care sunt informati in legatura cu datele concrete ale acestor operatiuni si cu faptul ca operatiuni similare s-au desfasurat de-a lungul unei lungi perioade de timp, vor ajunge sa inteleaga si sa aprecieze ca aceste activitati se pot desfasura in siguranta si intr-un mod responsabil fata de mediu. Deci este important sa ne asiguram ca ei au aceste date si ca le pot judeca singuri, iar responsabilitatea noastra este sa ne asiguram ca aceste date ajung la ei pentru a le analiza.

Felul in care actionam in acest sens este urmatorul: am fost la primaria din Pungesti, am fost din usa in usa si am vorbit fata in fata cu oamenii, vom continua sa facem acest lucru si am trimis delegatii, a fost o calatorie in Polonia pentru ca ei sa poata vorbi cu membrii unei comunitati si sa vada cu ochii lor astfel de operatiuni, asa incat, la intoarcere, sa poata sa le povesteasca vecinilor ce au vazut. Asa comunicam.

Rep: Dar am vazut, deunazi, o stire potrivit careia comunitatea din Pungesti a ridicat o cruce de lemn oferita de o manastire din Moldova chiar in locul unde vrei sa incepeti lucrarile. Cum veti aborda acest tip de atitudine?

Tom Holst: Inainte de toate, respectam dreptul tuturor de a-si exprima opiniile si convingerile si sa-si impartaseasca punctele de vedere. Dorim ca opiniile lor sa fie auzite, dar si ca acest lucru sa se petreaca in siguranta. In privinta amplasarii acelei cruci, as lasa autoritatile locale si judetene sa decida cum sa actioneze, daca este oportun.

Rep: Veti schimba felul in care Chevron comunica cu localnicii sau cu publicul larg, la nivel national?

Tom Holst: Ma voi referi intai la comunitatea locala. Experientele noastre au constat in discutii din usa in usa, om la om, cu oamenii, spunandu-le faptele si impartasindu-le informatii. Si ce am constatat in campania din usa in usa, in august si septembrie, a fost foarte initeresant. Echipele au vizitat patru comunitati din zona, au vizitat peste 600 de goapodarii, iar discutiile au durat intre 20 si 80 de minute. E un interval bun pentru dialog, pentru a le oferi informatii. Doar in doua gospodarii din cele 600 oameni iau spus „imi pare rau, nu, avem suficienta informatie”. Ce-mi spune mie acest lucru este ca oamenii vor sa inteleaga si sa primeasca informatii.

Rep: Revin la intrebare: Veti comunica, la nivel local, in acelasi fel sau veti schimba modul de comunicare?

Tom Holst: Vom comunica la fel cum am facut-o in august si septembrie si vom oferi oamenilor informatii asa incat ei sa poata judeca si decide pe cont propriu.

Rep: Aceasta – la nivel local. Cum stau lucrurile in comunicarea pentru audienta larga, la nivel national?

Tom Holst: In privinta audientei nationale, mentionez ca avem si operatiuni in sud, in Dobrogea. Iar metoda noastra de comunicare a fost sa mergem la primariile de acolo, am fost la aproximativ 15 primarii in comunitati mici, acolo am avut sesiuni de intrebari si raspunsuri si am oferit o prezentare. Astazi, de exemplu, intr-o astfel de comunitate, la primaria locale, va avea loc o prezentare, vor veni in vizita academicieni care vor vorbi despre chestiuni ce tin de tehnologie si va fi o sesiune de intrebari si raspunsuri. Acesta este modul in care, credem noi, putem comunica cel mai eficient cu oamenii si experienta ne spune ca avem nevoie de comunitatile acelea si vom continua sa ne concentram activitatea spre acele comunitati.

Rep: Apropo de comunicare: Ce ati discutat cu premierul Victor Ponta la Washington? Ce l-ati intrebat si ce v-a spus?

Tom Holst: Pe 21 octombrie, la o masa rotunda pe teme de afaceri, au fost 14 companii interesate de investitii in Romania, printre care si Chevron. Chevron a fost reprezentat de vicepresedintele local din regiunea Pennsylvania si pot sa spun ca exista o intentie reciproca a partilor de a stabili un parteneriat economic pe termen lung, in beneficiul ambelor parti, care ar intari securitatea energetica si dezvoltarea economica a Romaniei, iar Chevron intentioneaza sa-si respecte angajamentele de a opera in conformitate deplina cu legislatia Romaniei si cu normele UE, precum si cu cele mai bune practici in industria de petrol si gaze.

Rep: Am observat la Pungesti si in regiune ca un rol important in protestele impotriva activitatilor legate de gazele de sist revine preotilor si calugarilor din zona. Ce veti face in acest sens?

Tom Holst: Respectam dreptul oamenilor de a-si exprima punctul de vedere. Rolul nostru – si ma refer la rolul pe care Chevron il poate juca in acest dialog – este sa ne asiguram ca oamenii detin informatii si ca discutia este una viguroasa, bazata pe fapte, iar eu cred ca oamenii vor sa inteleaga beneficiile care exista pentru Romania.

Care sunt beneficiile pentru comunitatea mea, pentru copiiii mei? Drept urmare, comunicarea noastra se concentreaza, inainte de toate, pe securitatea energetica. Romania importa, in prezent, circa 30% din gazele naturale, iar 70% sunt produse in Romania, dar aceste rezerve de gaze se vor diminua in urmatorii 10-15 ani. Trebuie inlocuite. Aceasta initiativa este un posibil inlocuitor pentru gazele produse in prezent in Romania. Deci, acest lucru va crea securitate energetica si speram ca Romania va deveni independenta energetic sau asigurata din punct de vedere al energiei.

Care sunt beneficiile la nivel local? Locuri de munca in comunitatea unde lucram – ne asiguram ca sunt atrasi furnizori locali. Ne asiguram ca li se ofera locuri de munca cetatenilor din comunitatea locala. Mai precis: in operatiunile noastre din Dobrogea e o echipa de 150 de oameni care lucreaza la studiul geofizic, Prospectiuni SA este o companie romaneasca, cei 150 sunt cetateni romani din intreaga Romanie.

Dar pe langa ei 50 de locuri de munca au fost create special pentru localnici, iar acest lucru este important. Credem ca locurile de munca vor ajuta oamenii si, in cele din urma, credem ca trebuie sa existe beneficii si pentru comunitatiile acestea in care lucram. Iar Chevron s-a angajat sa fie un bun partener pentru guvernul roman, dar si un bun vecin, ceea ce inseamna investitie sociala.

Tipurile de investitie sociala? Am donat o ambulanta spitalului judetean din Vaslui. In Dobrogea, contribuim la o caravana medicala ce merge din comunitate in comunitate si, de asemenea, sponsorizam un program care ii va tine in scoli pe tinerii dezavantajati. Acestea sunt modalitati prin care putem oferi beneficii la nivel local, dar si o contributie sociala care ii va ajuta pe oamenii din acele comunitati.

Rep: Veti realiza aceste programe asa incat sa implicati mai mult biserica? Deoarece intrebarea mea initiala se referea la rolul preotilor si al calugarilor in acele proteste. Va ganditi la implicarea lor in astfel de initiative sociale?

Tom Holst: Salutam beneficiile pentru toti membrii comunitatii si respectam rolul special pe care il joaca preotii, deci da, vom incerca sa lucram cu toti membrii comunitatii pentru a identifica nevoile lor. Iar nevoile pe care le-am constatat in comunitati tin, in general, de doua lucruri: imbunatatirea starii drumurilor, respectiv faptul ca oamenii vor, in general, un put de apa sapat la o adancime mai mare, la 100-200 de metri adancime, comparativ cu putul de mica adancime din ograda lor. Acestea sunt tipurile de nevoi pe care vrem sa le abordam cu liderii comunitatii.

Rep: Presedintele si premierul au spus ca Federatia Rusa sau mari companii din Rusia au un interes in a opri Chevron din exploatarea gazelor de sist in Romania. Aveti dovezi in acest sens?

Tom Holst: Nu am dovezi privind strategiile geopolitice care actioneaza aici, in Romania, dar stiu acest lucru: ce pot eu sau ce poate Chevron sa faca si ce ar trebui sa faca este sa comunice eficient asa incat oamenii sa ia singuri decizii si sa-si determine propriul viitor; ei trebuie sa vada beneficiile acestor activitati inainte sa se convinga. Respect acest lucru.

Rep: As dori sa discutam despre faza de explorare. Ce tehnologie veti folosi? Este implicata si fracturarea hidraulica?

Tom Holst: Exista trei faze in procesul de explorare. Obiectivul fazei de explorare este sa determine ce fel rezerve de gaze sunt, volumul de gaze, iar acest lucru ia aproximativ 3-5 ani si este urmat de o perioada de 30 de ani de dezvoltare a exploatarii. Deci explorarea este foarte importanta.

Prima faza este un studiu geofizic, iar obiectivul lui este sa ofere o imagine a straturilor de roca. Si suntem interesati sa determinam caracteristicile si calitatea rocilor si indeosebi a stratului de roca numit sist. Este o roca foarte densa. Suntem interesati sa stabilim care sunt proprietatile acestei roci si studiul geofizic ne va spune unde este cea mai groasa sectiune.

Dupa studiul geofizic va fi o perioada de forare exploratorie prin care va fi luata o mostra de roca de sist si ii vor fi testate proprietatile, pentru a identifica daca ea contine gaz. Chevron are permise pentru aceasta faza de forare exploratorie, explorarea prin puturi verticale pentru a obtine mostre de roca este permisa complet.

Urmatoarea si ultima faza in perioada de explorare este proiectul-pilot, in care vom lua un put vertical si vom executa o forare orizontala de aproximativ 1 kilometru prin roca de sist. Si vom folosi si fracturarea hidraulica, ce creeaza fisuri mici care deschid roca si permit gazului sa iasa prin put spre suprafata. Chevron nu a ajuns la faza proiectului-pilot, nu avem permise pentru fractrurare hidraulica sau pentru forarea orizontala. In aceasta faza timpurie permisele noastre sunt pentru forare conventionala.

Rep: Deci, daca am inteles bine, exista trei etape ale fazei de explorare, iar in ultima Chevron ar putea fora vertical, apoi orizontal, iar apoi sa utilizeze fracturarea hidraulica. Aceasta este ultima faza a lucrarilor de explorare.

Tom Holst: Aceasta este ultima faza.

Rep: Si aveti nevoie de un permis special pentru forarea orizontala si pentru folosirea fracturarii hidraulice, permis pe care nu il aveti inca.

Tom Holst: Nu il avem. Pentru fiecare put, vom avea nevoie de un permis. Vom lucra cu autoritatile sa obtinem permisele, dar in acest moment permisele noastre sunt pentru forare conventionala, ce nu presupune fracturare hidraulica sau forare orizontala.

Rep: In conditii normale, daca Chevron incepe prima faza a activitatilor de explorare, in cat timp va intra in faza a 3-a? Un an? Doi ani?

Tom Holst: Se va intampla probabil in 2-3 ani. Vom avea nevoie de rezultatele mai multor puturi forate vertical pentru mostre de roca si sa determinam daca exista potential de gaze, iar in momentul in care este stabilit acest potential si ca fluxul de gaze este suficient incat sa justifice economic proiectul vom trece la proiectul-pilot.

Rep: Una dintre preocuparile publicului legate de fracturarea hidraulica se refera la cutremure. A efectuat Chevron teste pentru a se asigura ca fracturarea nu va fi facuta in zona unor falii seismice?

Tom Holst: Obiectivul studiului geofizic este sa determine unde se afla aceste falii, iar acolo Chevron sau orice companie petroliera responsabila va evita sa foreze. Deci, sa confirm din nou, in prima parte a perioadei de explorare, studiul geofizic va arata unde se afla faliile si unde acolo unde exista potentialul de activitate seismica nu vom fora prin falii.

Va reamintesc ca Chevron este o companie californiana, iar California este la fel de activa seismic precum Romania. Are, cred, cea mai lunga falie din lume, San Andreas. A insemnat acea falie sau activitatea seismica din acea zona ca nu s-au mai facut forari de explorare sau de productie in California? Nu. S-au facut, iar California este unul dintre cei mai mari producatori de petrol si gaze ale natiunii.

Rep: O alta preocupare a publicului este apa. Care este cantitatea estimata pentru Romania, daca veti intra in faza de exploatare?

Tom Holst: Ma voi referi intai la faza de explorare. In aceasta faza de explorare prin foraj cu ajutorul tehnologiilor conventionale, necesitatile de apa sunt de aproximativ 1.500 de metri cubi. De exemplu, de dragul comparatiei, irigarea a 2,5 hectare de rapita are nevoie de aceeasi cantitate de apa.

Pentru faza de fracturare hidraulica, ce are loc o singura data – in sensul ca fracturarea hidraulica se face o data, la inceput, iar pe parcursul perioadei de productie, 30 de ani, nu mai e nevoie de apa pentru fracturarea hidraulica – volumul de apa variaza intre 10.000 si 20.000 de metri cubi. Este echivalentul a 4-8 bazine de inot olimpice. Este o cantitate substantiala, dar este mica in comparatie cu volumul general de apa folosita in zonele locale si, deci, este redusa comparativ cu forarea conventionala de-a lungul perioadei de utilizare a unui put si redusa comparativ cu alte activitati industriale, precum productia de carbune sau de energie nucleara.

Rep: Care sunt sursele de apa?

Tom Holst: Unul dintre permisele necesare de la autoritatile locale este un aviz pentru apa, deci Chevron a lucrat cu autoritatea locala in domeniul apei pentru a identifica sursele de apa. Daca va fi un rau sau vor fi surse subterane sau daca autoritatile in domeniul apei vor cere sa aducem apa dintr-un loc indepartat, aceasta este prerogativa autoritatii in domeniul apei si tine de avizul pe care ni-l acorda.

Rep: Daca incepeti sa produceti gaz, ce se va intampla cu apa care revina la suprafata – asa-numitul „lichid de reflux”?

Tom Holst: Aceasta este reciclata si utilizata in alte activitati de foraj, deci necesarul efectiv de apa pentru intregul proiect este diminuat prin refolosirea, reciclarea apei folosite in fracturarea hidraulica initiala.

Rep: Am vazut pe website-ul Chevron Romania ca una dintre solutiile pentru fluidul de reflux este construirea unor lacuri artificiale la suprafata, daca va fi atat de mare cantitatea de apa. Veti lua in considerare aceasta solutie pentru Romania?

Tom Holst: In operatiunile noastre exista o instalatie de forare si, de-o parte, exista un bazin utilizat pentru a depozita apa. Iar aceasta apa este folosita si reciclata in alte operatiuni, asa incat la finalul activitatilor de forare intregul loc este refacut, iar amprenta este foarte, foarte limitata, cu cateva conducte, iar restul zonei este readus la scopul initial, care, de obicei, este unul agricol.

Rep: Deci nu va exista un bazin sau un lac artificial dupa ce finalizati activitatile?

Tom Holst: Nu. Obiectivul este sa readucem o parte cat mai mare din zona la scopul ei initial.

Rep: In privinta fluidului pe care il folositi in timpul fracturarii hidraulice. Am gasit pe website-ul dumneavoastra o lista de produse chimice folosite in acest proces si se mentioneaza ca acestea sunt folosite de obicei in astfel de procese. Va folosi Chevron in Romania aceleasi produse chimice, sau vor aduce modificari?

Tom Holst: Chevron va publica in mod voluntar compozitia fluidului folosit in fracturarea hidraulica. Deci aceasta este o mostra de fluid de fracturare hidraulica: va contine 99,5% apa si nisip, iar nisipul este folosit pentru a tine deschise micile fisuri. Oamenii sunt foarte interesati sa afle care sunt ceilalti patru aditivi si pot sa explic despre ce este vorba.

Unul este guma de guar, care tine pe loc molecula de nisip si o depoziteaza in micile fisuri. Un altul este un reductor de vascozitate de care este nevoie din cauza volumelor de apa injectate prin put, iar acest reductor permite o crestere a debitului, care sa genereze presiunea necesara pentru fracturarea rocii.

Mai este un antibactericid ce previne formarea oricaror tipuri de lucruri, oricarei substante ce ar reduce debitul. In final, este important sa notam ca toti acesti aditivi puteti sa-i gasiti in propria casa. Gasiti guma de guar in rujul sotiei sau intr-un milk shake, agentul antibactericid – in bucatarie. Cel mai important lucru este transparenta, iar Chevron se angajeaza sa prezinte toate substantele folosite.

Rep: Cand le dezvaluiti – imediat dupa ce obtineti avizele pentru fracturarea hidraulica?

Tom Holst: Da, in momentul in care ajungem la etapa unde operatiunile bazate pe putere hidraulica vor necesita utilizarea acelui fluid, atunci le vom dezvalui.

Rep: Sa revenim la Dobrogea. Care este calendarul activitatilor?

Tom Holst: Am inceput studiul geofizic la mijlocul lunii septembrie. Vom lucra cu firma Prospectiuni SA pentru a obtine date din acest studiu geofizic, realizat de aceasta echipa de aproximativ 200 de oameni, din care 50 sunt angajati locali. Apoi, activitatea va dura 8-9 luni si in acel moment, pe baza datelor primite din studiul geofizic, va exista o evaluare legata de locurile potentiale unde sa fie forate puturi.

Rep: Ati vorbit mai devreme despre beneficiile pentru economia locala si nationala, daca veti gasi gaze de sist si veti incepe productia. Ce veti face cu gazul din momentul in care incepe productia? Intentionati sa-l vindeti pe piata interna sau va ganditi si sa-l exportati, avand in vedere ca in cativa ani Romania va fi conectata cu toata regiunea prin conducte?

Tom Holst: Prima piata este Romania. Dupa cum am spus, 30% din cererea de gaze din Romania este acoperita de exporturi la un pret foarte ridicat. Cea mai mare parte a componentelor pretului ridicat tine de tarifele de tranzit prin conducte. Gazul natural produs aici in Romania ocoleste aceste costuri de tranzit, deci logic este sa vindem gazul natural aici, in Romania, deoarece credem ca din punct de vedere al preturilor va concura foarte favorabil cu importurile. Chevron urmareste piata si aveti dreptate cand spuneti ca am vazut nu doar Romania, ci intreaga Uniune Europeana cu cele 28 de state membre, daca vedem EU ca o piata unica si interconectata prin conducte.

Rep: Dar nu numai statele membre UE, ci si vecini ai Romaniei precum Republica Moldova sau Ucraina sunt puternic dependente, acum, de importuri. Sunt ele piete potentiale pentru Chevron?

Tom Holst: Piata va fi determinata oriunde se arata cumparatori interesati de gaze naturale. In acest moment pot vorbi doar despre Romania si despre cererea de gaze naturale pe care o are aceasta tara, dar va putea sa curga acest gaz si spre alte locuri? Da, iar daca va merge spre o tara vecina sau spre o tara departata din cadrul UE va aparea acel element de tranzit, care trebuie sa fie suficient de competitiv in fata altor surse. Deci piata naturala va fi Romania.

Rep: Cate locuri de munca apreciati ca va crea aceasta activitate in Romania? Aveti o estimare?

Tom Holst: Voi reveni la exemplul fortei de munca din Dobrogea, unde pentru fiecare dintre cei 150-200 de angajati exista 4-5 locuri de munca indirecte, create in comunitatea apropiata. Sa va spun care ar fi acele locuri de munca. Acei angajati vor avea nevoie de un loc unde sa stea, iar in cazul Dobrogei sunt doua hoteluri la Venus, la Mangalia, care ii gazduiesc. Acele locuri de munca la hotel sunt create deoarece hotelurile ar fi inchise in afara sezonului estival. Aceste locuri de munca sunt diverse – de la pregatirea mesei la spalat si curatenie, dar sunt si proprietari de magazine care vor beneficia de pe urma echipei, sau soferi.

Deci in acel moment realizati ca nu sunt doar 150-200 de locuri de munca directe, sunt probabil in jur de 1000. In Pennsylvania, statisticile unor operatiuni in domeniul gazelor de sist sunt foarte convingatoare. Am vazut rapoarte ce sustin ca peste 300-400.000 de locuri de munca au aparut in Pennsylvania, transformand economia.

Si as mai spune ca un alt beneficiu al gazelor naturale provenite din sist, al volumului de energie la pret redus, este revitalizarea industriei. In Pennsylvania, industriile revitalizate sunt cea petrochimica si siderurgia. Acele industrii care parasisera SUA in urma cu 40 de ani, cred. Si cred ca guvernul simte la fel lucrurile, ca industria petrochimica si cea siderurgica de aici, din Romania vor deveni mai competitive pe plan international cu ajutorul unor surse sigure, ieftine de gaze naturale.

Rep: Costurile de productie vor fi similare cu cele pe care le au acum companii precum Romgaz sau OMV Petrol?

Tom Holst: Nu pot vorbi despre acest lucru pentru ca nu stiu costurile lor de productie. Dar stiu ca o competitie mai puternica pe piata, cu mai multi furnizori si volume mari de gaze produse intern trag preturile in jos. E vorba despre cerere si oferta.

Rep: Vorbind despre sprijinul pentru economia Romaniei, are loc o discutie despre taxele si redeventele aplicate companiilor de petrol si gaze in Romania, iar premierul Victor Ponta a spus, recent, ca are in vedere o masura prin care o parte din acesti bani se va indrepta catre comunitatile locale. Ati fi de acord ca, pe langa platile pe care le veti face, sa platiti taxe suplimentare sau bani care sa se duca direct la comunitatea locala?

Tom Holst: Sunt de acord ca respectivele comunitati ar trebui sa vada beneficiile acestei activitati. E clar. Cat pleaca de la guvernul central la autoritatile locale – as lasa guvernul roman sa decida, dar principiul este unul valid. Comunitatile locale ar trebui sa vada un beneficiu, iar din perspectiva Chevron modul cum putem aduce beneficii directe comunitatii este prin investitia sociala, despre care am vorbit si fata de care ne-am angajat. Nu solicita legislatie suplimentara, dar oriunde desfasoara activitati Chevron se angajeaza sa lucreze alaturi de comunitati, sa ofere oportunitati in educatie si sa contribuie la progresul economic al acelor comunitati.

Rep: In privinta transparentei: ia Chevron Romania in calcul aderarea la initiativa de transparenta in industria extractiva? Stiu ca Chevron este membra in aceasta EITI, in unele tari.

Tom Holst: Credem ca ar trebui sa existe transparenta in operatiuni si ca oamenii trebuie sa inteleaga si sa fie informati. Au fost intrebari legate de compozitia fluidului hidraulic. Vom face publice componentele, ne vom asigura ca toata lumea intelege ce sunt acestea. In trecut, cred ca acum un an, un an si jumatate, lumea se intreba ce contin acordurile de concesiune cu Chevron. In iunie 2012 au fost facute publice. Chevron este, deci, o companie transparenta si crede in valoarea transparentei si in comunicarea cu guvernul national si comunitatile.

Rep: Vorbind de comunitati, cat pamant ati cumparat sau concesionat deja in Moldova si in Dobrogea?

Tom Holst: Nu stiu numarul exact de parcele de pamant, dar stiu ca oriunde desfasuram operatiuni ne intalnim fie cu vanzatorul, fie cu cel care inchiriaza si ne asiguram ca sunt compensati pentru utilizarea alternativa a pamantului. Este vorba, in general, de pamant agricol, deci valoarea recoltelor care ar fi putut fi produse acolo este valoarea compensatiei pentru pamant. Si dorim sa ne asiguram ca proprietarii sunt compensati corect pentru aceste activitati.

Rep: Acestea au fost intrebarile mele. Daca doriti sa adaugati ceva anume, va rog sa o faceti.

Tom Holst: As dori sa spun ca beneficiile pentru Romania sunt clare. Cred ca exista suficiente dovezi in alte tari ale lumii unde se desfasoara aceste activitati. Delegatii au fost in alte zone si au putut sa discute cu cei din comunitatile lor. Saptamana trecuta, de exemplu, o delegatie guvernamentala a fost in regiunea Marcellus (Pennsylvania), discutand cu reprezentanti ai mediului academic, cu liderii comunitatilor locale si intelegand beneficiile pe care le pot avea micile comunitati.

In al doilea rand, in privinta tehnologiilor folosite – au fost ingrijorari exprimate in acest sens – as dori sa spun ca peste un milion de puturi au fost forate folosind aceste tehnologii. Exista surse solide pentru a forma o opinie – agentia de protectie a mediului din SUA a declarat ca nu exista nicio legatura intre aceasta tehnologie de fracturare hidraulica si contaminarea apelor subterane. In cele din urma, beneficiile pentru Romania vor include noi locuri de munca in comunitati, pentru localnicii care au nevoie sa munceasca. La nivel national, va asigura securitatea energetica a natiunii si va revitaliza sectoare ale industriei care vor beneficia de pe urma livrarilor sigure si ieftine de gaze naturale.

Rep: Ati mentionat o delegatie guvernamentala care a mers in Pennsylvania. A fost aceasta delegatie acolo pe banii statului roman sau pe banii companiei dumneavoastra?

Tom Holst: Au fost banii statului roman. A fost initiativa lor sa faca aceasta vizita. Chevron a fost prezent, dar a fost o vizita de informare si de discutie cu oamenii, pentru a intelege beneficiile potentiale pentru Romania si pentru a intelege tehnologiile.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro