Falimentul Bucureștiului și cheltuielile primarului Gabriela Firea

Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a declarat recent că instituţia pe care o conduce se află în „faliment nedeclarat”, alături de primăriile de sector, fiindu-i necesar „urgent” un miliard de lei pentru a-şi asigura activitatea. Edilii s-au întâlnit marți cu premierul Viorica Dăncilă și ministrul Finantelor Publice, Eugen Teodorovici, primind asigurări că vor primi banii pierduți din micșorarea cotelor defalcate din TVA la următoarea rectificare bugetară, însă situația generată de guvernarea PSD din ultimii ani nu oferă un scenariu optimist.

Sigur, declarația că Bucureștiul se află în faliment nedeclarat este exagerată, în sensul că un oraș ca Bucureștiul produce încă destul de mulți bani și nu poate intra de azi pe mâine în incapacitate de plată. Situația este însă una gravă și este rezultatul politicilor administrative din ultimii 12 ani.

Primul semn clar al situației financiare dificile în care se află orașul a fost dat de ultima ședință de Consiliu General când s-a decis ca Primăria Capitalei să se împrumute circa 100 milioane de euro de la Trezorerie pentru plata datoriilor înregistrate în plata subvenției. Este ca și cum te-ai împrumuta la bancă să plătești întreținerea.

Apoi, la câteva zile distanță, Gabriela Firea a declarat public că nu are 115 milioane de euro să plătească despăgubirile stabilite de instanță în cazul Constanda.

Săptămâna trecută, city managerul orașului, Sorin Chiriță, a transmis o scrisoare tuturor instituțiilor din subordine prin care le atenționează să reducă cheltuielile și să facă doar investițiile urgente.

Este adevărat, în 2018, după scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10%, au scăzut direct proporțional și cotele defalcate din TVA care reveneau administrațiilor locale, ceea ce a dus în anumite situații, mai ales la primariile mici, la scăderea bugetelor de investiții cu până la 45%. La începutul anului 2019, când se discuta bugetul pe 2019, primarii au cerut Guvernului să crească procentele din cotele defalcate care ajungeau la administrația locală, astfel încât să compenseze scăderea impozitului pe venit. Ei estimau că pierd în 2019 circa 1 miliard de euro. Cotele nu au crescut, dar primarilor li s-a promis că li se vor da bani pentru reechilibrarea bugetelor, însă nu au mai primit nimic.

Măsura a fost profund incorectă pentru administrația locală, însă majoritatea primarilor, în frunte cu primarul Gabriela Firea, nu s-au adaptat situației. Mai mult, în ultimii ani, aceștia au știut doar să cheltuiască banii, iar managementul a fost unul dezastruos din punct de vedere economic: sumele alocate pentru investiții au fost foarte mici, iar cele date pe subvenții și ajutoare au crescut.

Semnale că orașul merge pe un traseu greșit au apărut încă din timpul primarului Sorin Oprescu și s-au accentuat în ultimii ani. Gabriela Firea a fost criticată în mod frecvent pentru banii dați pe spectacole, statui, ajutoare sociale, biserici, companiile municipale, excursii pentru elevi și pensionari. Aceasta a argumentat de fiecare dată însă că orașul are nevoie și de evenimente culturale, iar companiile municipale vor reduce substanțial cheltuielile orașului și vor înlătura firmele-căpușă abonate la bani publici, însă fără să prezinte o analiză clară cu sumele necesare pentru funcționarea acestora, salariile miilor de angajați și economia la contract.

În plus, Gabriela Firea a luat de fiecare dată criticile la modul personal. Nu este vorba despre nimic personal, ci despre legile economiei. Acum însă a venit nota de plată si lucrurile au devenit clare.

Iată câteva cifre! Pentru stimulentele financiare, în perioada 2017-2018 s-au cheltuit circa 109 milioane euro, iar în bugetul pe 2019 s-au prevăzut 96 milioane de euro, potrivit datelor furnizate de municipalitate recent.

În 2018, pentru subvențiiile la RATB și RADET s-au cheltuit 1,6 miliarde lei (340 milioane de euro). Tot anul trecut, în 2018, pentru biserici s-au alocat 53 milioane de lei din care 10 milioane de lei vor merge la Catedrala Mântuirii Neamului. În 2018, suma alocată de Primăria Capitalei către biserici a ajuns la 121 milioane lei, iar suma dată către Catedrala Mântuirii Neamului la 45 milioane lei.

Cele trei instituții ale Primăriei Capitalei care se ocupă de evenimente culturale au avut în 2018 un buget de 215 milioane lei. În 2019 au un buget estimat de 160 milioane lei.

Companiile municipale au în 2019 un buget estimat de peste 1 miliard de lei, iar cheltuielile cu salariile se ridică la circa 330 milioane lei. Până la finalul anului, firmele estimează că vor avea circa 6.500 de angajați. În timp ce banii din bugetul Primăriei Capitalei se duceau pe cele enumerate mai sus, orașul a suferit masiv la capitolul investiții. De exemplu, în 2018, din bugetul general de 7,2 miliarde lei, cu un deficit de 560 miliarde lei, subvențiile au reprezentat 1,6 miliarde lei, iar cheltuielile de capital doar 1,3 miliarde lei.

În 2017, din bugetul general de 5,1 miliarde, cu un deficit de circa 1 miliard, subvențiile au fost 1,3 miliarde lei, iar cheltuielile de capital 1,4 miliarde lei.

Banii dați pe concerte, subvenții, ajutoare sociale sunt bani îngropați sau bani care nu aduc alți bani și nu generează prosperitate pe termen lung. Dacă ar fi fost investiți cu cap, în proiecte de infrastructură, aceștia aduceau alte investiții din mediul privat, iar banii colectați de oraș creșteau de la an la an. Un oraș blocat de trafic, poluat, murdar, fără infrastructura necesară nu este tentant nici pentru investitori, nici pentru locuitorii săi care în timp aleg să plece. Asta se traduce în mai puține taxe și impozite, deci în mai puțini bani la buget. Mai mult, chiar pornind cu atacurile lui Liviu Dragnea la adresa corporațiilor și ”a străinilor care vin să ne fure țara”, s-a ajuns chiar ca investitorii să fie urâți și denigrați.

Asta demonstrează că Guvernul, Gabriela Firea și, în general, primarii din sudul țării nu au înțeles un mecanism economic de bază.

La polul opus se află primarii din vestul țării, care au investit masiv în parcuri industriale și dezvoltarea infrastructurii pentru a atrage mari companii la ei în oraș. Exemple în acest sens sunt Cluj, Oradea. Asta a dus în câțiva ani la creșterea spectaculoasă a banilor încasați din taxe și impozite, scăderea ratei șomajului și prosperitate.

Primarul localității Dudeștii Noi, Adrian Nica, a explicat foarte bine legătura dintre investiții și prosperitate economică, într-un articol despre comunele care s-au dezvoltat spectaculos cu bani europeni.

”Am văzut la nivel micro cât de importantă este infrastructura rutieră pentru atragerea de investitori și deschiderea comunei către investiții. Am asfaltat în 2007 un drum de 3 km care făcea legătura între comună și DN6, era un drum praf, și în primul an după numărul firmelor din comună a crescut de la 12 buticuri la peste 50, dintre care două firme mari (o fabrică de mobilă și un depozit logistic). I-am atras prin infrastructură – apă, canal, electricitate, drumuri – dar și prin deschiderea administrației către nevoile lor, mulți investitori spuneau că sunt exasperați de birocrație și timpul lung necesar aprobărilor, iar noi le-am asigurat asistență pentru a obține documentele necesare în câteva zile. Acum aveam 177 de firme în comună”, a declarat primarul.

Pe scurt, rolul primarului nu este doar să cheltuiască banii strânși în buget, ci să-i investească și să-i înmulțească, fiindcă doar așa poate aduce prosperitate comunității. Iar subvențiile și ajutoarele sociale nu fac decât să țină captive anumite categorii defavorizate, care se bucură pe moment de ajutorul primit, ceea ce este firesc, dar pe termen lung orașul sărăcește.

Ce poate face acum primarul Gabriela Firea? Măsurile sunt simple și se vorbește despre ele de ani de zile.

Tarifele pentru transportul public și pentru apă caldă/căldură trebuie actualizate, iar subvențiile trebuie acordate doar categoriilor defavorizate. Ajutoarele trebuie reduse la minim. Primăriile nu au de ce să dea bani la biserici, cu excepția situației în care este vorba despre reabilitarea unor clădiri monument istoric.

Da, orașul are nevoie de evenimente culturale, însă acestea se pot face ca la Cluj, de exemplu, cu ajutorul sponsorilor, ONG-urilor și a mediului privat. În ceea ce privește companiile municipale, trebuie făcută o analiză obiectivă și păstrate doar cele care oferă servicii mai bune și mai ieftine raportat la piață.

În mod clar, aceste măsuri sunt dure și nepopulare, este extrem de greu să tai din subvenție, din ajutoare, din banii dați la biserici, mai ales înainte de alegeri, și când electoratul tău este cel mai afectat. Dar fără investiții masive, un oraș ca Bucureștiul se va sufoca, iar următorul primar al Capitalei trebuie să ia aceste măsuri.