Fiscalitatea românească poate atrage nomazii digitali. Totuși, depinde ce vrea angajatul: peisaje, infrastructură ori costuri scăzute. Unele țări au vize de nomad
În topul celor mai atractive țări în a munci de acasă, România se află pe locul al treilea, conform The Digital Nomad Index, realizat de Circleloop. În lume sunt mulți profesioniști cărora le place să muncească din diverse țări, iar unele state au luat decizia să ofere vize de nomad în speranța de a-i atrage. Bineînțeles, fiecare ia decizia în funcție de ce-și dorește: de la peisaje, la costuri.
Foarte pe scurt:
- România se află pe locul 3, după Canada și Marea Britanie, în topul atractivității muncii de acasă.
- Multe țări au început să ofere vize de nomad în ideea de a atrage astfel de profesioniști pentru a-și dezvolta sectorul IT, în multe cazuri.
- Germania, Cehia, Croația, Estonia oferă vize de nomad
- Mobilitatea personalului este la o scară fără precedent în aceste luni și nu mai discutăm despre detașările și delegările clasice – Claudia Sofianu (EY România).
- Păstrarea unei cote unice de 10%, din punctul meu de vedere reprezintă o măsură care ar putea să ne păstreze pe acest loc (Sofianu).
- Accesul la tehnologie este important și vital dar nu este suficient. Se adaugă și abordarea subiectivă a fiecăruia dintre noi.
- Ce ne dorim? Ne dorim o țară cu peisaje extraordinare, nemaiîntâlnite? Este România. Ne dorim o țară cu infrastructură mai bună? Poate Cehia stă mai bine decât noi (Claudia Sofianu).
Cum spuneam la început, România se află pe locul 3 după Canada și Marea Britanie, în topul atractivității muncii de acasă cu o viteză medie de internet broadband 188 mb/s, pe mobil 44 mb/s, costul internetului – 7,5 euro și chirie 323 euro.
Sursa: The Digital Nomad Index
Vize de nomad – câteva exemple
Multe țări au început să ofere vize de nomad în ideea de a atrage astfel de profesioniști pentru a-și dezvolta sectorul IT, în multe cazuri.
Germania
În Germania există două tipuri de vize pentru freelanceri, una pentru artiști și cealaltă pentru alti profesioniști.
Nomazii digitali trebuie să se înregistreze la biroul fiscal german și să prezinte o serie de documente, cum ar fi portofoliul lor, extrase de cont bancare și, în unele cazuri, dovezi ale expertizei lor. Mai mult, profesioniștii independenți trebuie să aibă clienți cu sediul în Germania.
Cehia
Cehia oferă o viză specială de business.
Aceasta trebuie solicitată personal la un consulat sau ambasadă cehă, iar timpii de procesare sunt semnificativ mai mari decât cei pentru vize turistice, de la 90 la 120 de zile.
Cerințele de viză includ o licență comercială eligibilă, fonduri suficiente în contul bancar și dovada cazării pentru cel puțin 1 an.
Croația
În august 2020, prim-ministrul croat a anunțat un nou program de vize pentru nomazi digitali.
Viza a fost oficializată începând cu 1 ianuarie 2021. Cerințele includ, printre altele, dovada muncii la distanță, asigurări de sănătate, verificări de securitate și un contract de închiriere. Viza digitală de muncă nomadă vine cu scutiri de impozite și o valabilitate de până la 1 an.
Estonia
Estonia a fost prima care s-a adaptat schimbării și a implementat un program de e-rezidență pentru antreprenorii străini online. Apoi, în iunie 2020, a anunțat o viză nomadă digitală pentru freelanceri.
Sursa: Etiasvisa.ro
Fiscalitatea românească, atractivă pentru atragerea nomazilor digitali
“România printr-un internet rapid și relativ ieftin și prețul destul de mici la chirii se află pe poziția a treia în topul țărilor recomandate străinilor pentru munca la distanță, după Canada și Marea Britanie. Cehia și țările scandinave au luat în mod activ măsuri prin care să atragă forță de muncă în această perioadă, de exemplu prin așa-numitele vize de nomad care dau dreptul la muncă în niște condiții speciale atât celor din UE, cât și celor din afara UE față de procedurile de imigrare standard”, a declarat Claudia Sofianu, partener, liderul Diviziei de Impozit pe venit și contribuții sociale, EY România, într-o conferință online
• Mobilitatea personalului este la o scară fără precedent în aceste luni și nu mai discutăm despre detașările și delegările clasice.
“Să nu uităm că România are o cotă de impozitare a salariilor sau a veniturilor din activități independente de 10%. Luând cazul Cehiei, prin taxare progresivă ei au ajuns la 23%”, a spus ea.
• Păstrarea unei cote unice de 10%, din punctul meu de vedere reprezintă o măsură care ar putea să ne păstreze pe acest loc.
„Analizăm asta din prisma fiscalității, dar nu este singurul lucru care contează. Accesul la tehnologie este important și vital dar nu este suficient. Se adaugă și abordarea subiectivă a fiecăruia dintre noi. Ce ne dorim? Ne dorim o țară cu peisaje extraordinare, nemaiîntâlnite? Este România. Ne dorim o țară cu infrastructură mai bună? Poate Cehia stă mai bine decât noi”, spune ea.
• Păstrarea unui nivel de taxare similar celui actual poate să reprezinte un factor de atractivitate pentru că și costul vieții, comparabil, pentru cineva care nu trăiește în România, vine din afară probabil cu un alt pachet salarial este mai scăzut în București, de exemplu, decât în alte capitale europene.
Ce trebuie să facă firmele
Potrivit Claudiei Sofianu, tot mai multe companii primesc din partea angajaților solicitări de a lucra de oriunde, însemnând chiar și altă țară.
Ce trebuie să facă firmele?
Reprezentanta EY România spune că acestea trebuie să se informeze asupra implicațiilor legate de statul unde angajatul urmează să-și desfășoare activitatea pentru:
• a evita dubla impunere;
• a evita riscul de sediu permanent în celălalt stat.