Folosite si abandonate
Totul a pornit de la conditiile in care sunt nevoite sa munceasca chinezoaicele, dar mai ales de la salariul mic pe care il primeau.
„Wear Company” si-a inceput activitatea in anul 1991 cu aproape 2.000 de angajati romini care, in mai putin de doi ani, au plecat din fabrica pentru a lucra in strainatate.
Actualul director al societatii, Sorin Nicolaescu, este un apropiat al cunoscutului politician Viorel Hrebenciuc, iar surse din anturajul acestora sustin chiar ca fabrica, ca si Sonoma, ar fi fost creata cu bani de la Hrebenciuc. Numai ca plecarea angajatilor de la Wear Company din ultimii ani, l-a pus pe ginduri pe directorul Nicolaescu si pe patronul italian Antonelo.
Asa incit s-a ajuns la concluzia sa fie adusa forta de munca tocmai din China, intrucit, cred ei, e mai ieftina, nu se compara cu rominii si “muncesc cit trei romini”, dupa cum declara anul trecut directorul Nicolaescu. Astfel, la sfirsitul lunii iulie 2006, la Wear Company au fost aduse 98 de femei din China.
Peste doar doua luni, au mai venit 180 de asiatice, iar pina in luna ianuarie a acestui an s-a ajuns la firma bacauana sa lucreze aproximativ 350 de asiatice. In tara de origine, muncitorii din domeniul confectiilor au un salariu de 180 de dolari pe luna din care isi platesc uneori mincarea si cazarea.
Piata din Rominia are din ce in ce mai multa nevoie de angajati straini, deoarece in domenii precum constructiile sau confectiile exista un deficit de forta de munca.
Salarii mici, munca peste masura
Intre timp, societatea bacauana a fost contactata de firme din Bacau, Oradea, Focsani si Bucuresti, care i-au cerut sprijinul. In 2007, peste trei mii de chinezoaice vor veni sa munceasca in fabricile de confectii din Rominia.
Potrivit unor patroni din industria confectiilor, asiaticele ar prefera Rominia pentru ca aici cistiga dublu fata de China, chiar daca se adapteaza greu felului de viata din tara noastra. Initial, chinezoaicelor venite la Bacau li s-au acordat 300 de dolari cu posibilitatea de a cistiga mai mult prin orele suplimentare, numai ca acestea ar lucra si mai mult, dar nu le permite Codul Muncii. Primite cu oarecare neincredere de bacauani, asiaticele s-au izolat de restul lumii. In timpul liber n-au iesit niciodata din curtea fabricii, unde au dormitoare.
Femeile vin din zonele rurale, din sudul Chinei, provin din familii sarace si nu au educatie. Au lasat in urma lor rude carora le trimit banii cistigati in Rominia, in fiecare luna. Pot circula liber pe intreg teritoriul tarii dar, cu toate acestea, permisul de munca este limitat doar pentru fabrica de confectii.
Media de virsta a celor venite este de 25 de ani, cea mai tinara are 19 ani, iar cea mai in virsta are 46 de ani. Femeile nu vorbesc engleza, ceea ce nu ii impiedica pe ceilalti sa comunice cu ele prin semne. Contractul de munca expira peste trei ani, cu posibilitatea de prelungire.
Au vrut sa li se mareasca salariile
Desi li s-au promis inainte de a veni in Rominia ca aici vor cistiga peste 500 de dolari, conducerea fabricii s-a rezumat la a le acorda doar 300 de dolari (aproximativ 800 de lei RON).
Datorita conditiilor de munca, dar si a ghetoului in care sunt nevoite sa locuiasca (considerat de unele salariate ca un lagar de munca), asiaticele s-au revoltat zilele trecute, evenimentul de la Bacau tinind prima pagina a ziarelor locale si nationale.
Astfel, doua sute de femei furioase au navalit in biroul patronului unitatii inarmate cu linguri si furculite, nemultumite fiind de salariile prea mici pe care le primesc. Femeile au navalit in biroul patronului cu linguri si furculite si i-au reprosat acestuia ca le plateste prost. Doar interventia fortelor de ordine l-au salvat pe director din miinile muncitoarelor.
Acestea au afisat pancarte pe care scrie „S.O.S.” si au spus ca le este foame mereu si, de aceea, vor sa se intoarca in China. Bucatarul societatii sustinea insa ca, de exemplu, le-a gatit pui cu mazare si supa de alge. A doua zi, asiaticele au refuzat sa mai mearga la lucru, anuntind si autoritatile judetului despre situatia de criza de la Bacau.
Intre timp, directorul Nicolaescu a anuntat ca le va trimite inapoi, in China, pe femei.
Intre timp, la Bacau a sosit atasatul consular al Ambasadei Chinei la Bucuresti, Ma Jia, care a spus ca „nu ambasada le-a adus in Rominia” si ca „biletele trebuie platite fie de catre angajator, fie de catre intermediar”, pasind astfel responsabilitatea in ograda administratiei Wear Company si in cea a firmei care a intermediat aducerea asiaticelor la Bacau.
Plus ca la poarta fabricii sosisera doua autocare care sa le duca la Bucuresti pe primele 100 de chinezoaice, pentru ca mai apoi, acestea sa se imbarce in avion cu destinatia China. Au refuzat sa se urce in autocare si asta din cauza ca nu au bani suficienti sa se cazeze intr-un hotel din Bucuresti si pentru biletele de avion.
Solutia a dat-o vicepresedintele CJ, Angela Bogea, care a replicat ca ar trebui sa se cazeze pe banii lor si sa astepte pina ce familiile lor din China le trimit bani. Asta, in conditiile in care, asa cum am mai spus, asiaticele provin, in general, din familii sarace.
Cine are dreptate?
„Unitatea a fost inchisa acum patru ani din lipsa de forta de munca si a fost redeschisa in 2006, cind am adus 370 de muncitoare din China. Desi s-au comportat exemplar si s-au aratat multumite de conditiile de munca, 350 dintre ele au incetat lucrul pe 15 ianuarie.
Am revenit de urgenta din strainatate si pe 20 am incheiat un acord prin care le maream salariile la 1.270 de lei, conform noilor norme privind lucrul cu cetateni straini, aveau dreptul la 32 de ore suplimentare, masa si cazare si ma angajam sa incerc sa recuperez sumele intre 3.000 si 5.000 de dolari platite de fiecare dintre ele firmei de recrutare pentru a putea veni in Rominia”, preciza directorul Nicolaescu.
Mai mult, el da vina pe firma care a intermediat tranzactia, afirmind ca a folosit asiaticele ca “masa de manevra” si ca reprezentantii acesteia lua de la angajate cite un sfert din salariu, sub forma de comision.
Dar nu-i bai, caci asa cum spunea Nicolaescu, dupa ce s-a folosit de serviciile chinezoaicelor, a apelat la o alta agentie de profil care ii va trimite in luna februarie alte 350 de chinezoaice. Desi patronul le-a marit salariul cu 200 de lei, doar 20 din cele peste 200 de angajate au intrat in sectii, la inceputul saptaminii.
Patronul fabricii a decis intre timp sa rezilieze contractele de munca ale salariatelor, dupa ce acestea au refuzat in ultimele trei zile sa mai vina la munca si au cerut sa fie trimise inapoi in tara de origine. Directorul Nicolaescu a depus si o plingere penala impotriva mai multor angajate care, spune el, l-au atacat cu furculite si linguri.
Vor sa se intoarca acasa
Femeile, care sunt in greva, vor sa plece in China. La rindul lui, directorul Nicolaescu declara ca 200 de femei l-au atacat cu furculite si l-au amenintat cu moartea si ca le va da in judecata, dar nu a depus inca plingere.
Daca pina inainte de inceperea conflictului Nicolaescu se considera un apropiat al asiaticelor, “un mic primar”, ei bine, se pare ca si-a schimbat opinia despre ele: „Eu, la mine in tara, sa fiu amenintat cu furculita de o banda de chinezi dementi, refuz sa accept”, declara Nicolaescu postului de televiziune Realitatea TV.
Intre timp, s-a autosesizat si Politia, dar nu s-au gasit dovezi cum ca directorul ar fi fost atacat. Nici acuzatiile angajatelor nu s-au confirmat. „Niciodata nu au sesizat ca au fost agresate sau obligate sa ramina la sediul fabricii”, declara pentru Agentia NewsIn Carmen Sova, purtator de cuvint IPJ Bacau.
Si Inspectoratul Teritorial de Munca Bacau a constatat la fata locului ca legea este respectata. „Salariul stabilit este peste salariul mediu pe economie, platile au fost efectuate corespunzator”, preciza Ioan Barbu, inspector sef adjunct ITM Bacau. Potrivit inspectorilor, disputa este, de fapt, intre chinezoaice si firma prin care au venit in Rominia si care le percepe un comision.
Sapte dintre chinezoaice pleaca acasa
Pina la urma, sapte dintre chinezoaicele de la fabrica de confectii din Bacau au plecat joi dimineata, acasa. Dupa mai multe ore de negocieri intre intermediarul care le-a adus pe femei in Rominia si muncitoare, s-a decis ca cele sapte sa plece in China, iar celelalte sa decida daca mai vor sa ramina la Bacau sau nu.
Vineri a avut loc o intilnire pentru aplanarea conflictului intre directorul fabricii de confectii, reprezentanti ai Ambasadei Chinei si autoritatile locale, care nu s-a terminat insa pina la inchiderea editiei.
Cazul pare sa se complice si mai mult. Ofiterii de la Brigada de Crima Organizata din Bacau au fost sesizati de Interpol ca administratorul firmei intermediare, cea care le-a adus pe femei in Rominia, este cercetat pentru trafic de droguri in Italia.