Fondul de 4 milioane al Romaniei, ‘Proprietatea’, la un pas de a da roade

Introducere

Desi au trecut 18 ani de la revolutia din 1989, corectitudinea si eficienta procedurii de acordare a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv de catre statul comunist dupa anul 1945 se afla inca sub auspicii nesigure.

Din pacate, exista inca lacune majore privind implementarea legislatiei adoptate in materia retrocedarii imobilelor confiscate si, in consecinta, cele mai multe dintre victimele abuzurilor comise de statul comunist se confrunta in continuare cu imposibilitatea de a-si rezolva problemele in aceasta privinta.

In mod firesc, am adresat de multe ori intrebarea daca legislatia adoptata in scopul restituirii imobilelor preluate abuziv de statul roman a fost capabila cu adevarat sa creeze un sistem eficient, care sa atinga obiectivele pentru care a fost creat si, de ce nu, sa devina chiar un model pentru alte state care se straduiesc din greu sa gaseasca raspunsuri acelorasi intrebari legate de problemele

restituirii – iar acesta ar fi putut deveni un moment unic in care Romania ar fi fost privita de intreaga lume drept un adevarat model de dreptate si eficienta.

Pentru mai multe informatii referitoare la maniera de implementare a legislatiei in domeniul restituirii imobilelor confiscate, a se vedea in cadrul Arhivei Digest din Romania, disponibila pe pagina de internet http://www.hr.ro/digest_archive.htm, articolele “Fondul Proprietatea – o schimbare radicala sau o noua palma data fostilor proprietari?” din decembrie 2005, “Fondul

Proprietatea revizuit” din aprilie 2006 si “Cine profta de intarzierea listarii la bursa a Fondului Proprietatea” din decembrie 2006.

Cea mai inovatoare lege adoptata in scopul stabilirii regimului de acordare a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv de statul comunist roman – Legea nr.247/2005, adoptata cu scopul de a corecta deficientele Legii nr.10/2001 – a reprezentat cadrul legal care a facut posibila infiintarea unei noi institutii – Fondul Proprietatea (denumit in continuare

“Fondul”) – ce crea premisele dezvoltarii unui sistem consecvent si unitar de acordare a despagubirilor pentru acele imobile ce nu mai puteau fi restituite in natura.

Infiintarea Fondului reprezinta o oportunitate extraordinara pentru statul roman de a corecta greselile trecutului fata de niste oameni – fostii proprietari – care, dupa 18 ani de la revolutie, inca sunt victime ale regimului comunist.

Infiintat in baza Hotararii de Guvern nr.1481/2005, Fondul a stabilit un sistem de despagubire a fostilor proprietari prin acordarea de actiuni in cadrul institutiei, proportional cu valoarea drepturilor revendicate cu succes de acestia, stabilita in baza valorii contabile a imobilelor detinute la momentul confiscarii si cu aplicarea indicelui pretului de consum.

Fondul a fost creat drept un fond inchis de investitii si detine in prezent un portofoliu de actiuni in unele dintre cele mai cunoscute institutii din Romania, activele detinute in prezent de Fond avand o valoare estimata la peste 4 miliarde de euro.

Pentru a grabi procesul de listare a Fondului si a-l face functional, a fost adoptata la sfarsitul lunii iunie 2007 Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.87/2007 (denumita in continuare “OUG 87”), care prevede parcurgerea catorva etape care sa faca listarea posibila, si anume: evaluarea activelor detinute de Fond efectuata de un evaluator independent; selectarea unui administrator al

Fondului in baza unei proceduri internationale de licitatie; inregistrarea Fondului la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare din Romania (denumita in continuare “CNVM”); si listarea Fondului la Bursa de Valori Bucuresti (denumita in continuare “BVB”), prognozata a avea loc pana cel tarziu in luna mai a anului 2008.

Desi adoptarea OUG 87 a fost intarziata nepermis de mult din cauza unor disensiuni politice iresponsabile, initiate de membri ai partidelor de opozitie care nu au dovedit altceva decat o intelegere superficiala a problematicii puse in discutie, guvernul condus de Primul Ministru Calin Popescu-Tariceanu a reusit totusi sa avanseze in ceea ce priveste instituirea unui sistem real si eficient de acordare a despagubirilor pentru fostii proprietari.

Daca cei aflati in fruntea institutiilor statului vor reusi sa nu cada, inca o data, prizonerii demagogiei, statul roman va fi capabil ca, pana in vara anului 2008, sa puna in functiune un sistem corect si echitabil de acordare a despagubirilor, care sa repare ororile comise de regimul comunist si, totodata, sa instituie un standard ce va trebui atins si de tarile vecine care inca se mai confrunta cu aceleasi probleme.

Fondul Proprietatea

Momentul intrarii in vigoare a Legii nr.247/2005 a reprezentat un moment plin de speranta pentru fostii proprietari care nu mai puteau fi despagubiti in natura, intrucat imobilele lor ce fusesera prealuate abuziv de statul comunist roman fusesera distruse.

In baza acestei legi, Fondul a fost constituit drept un fond inchis de investitii, al carui portofoliu include actiuni detinute de stat in societati romanesti, multe dintre ele fiind extrem de profitabile. Insa nu toate aceste societati, in cadrul carora Fondul detine actiuni, sunt listate la BVB.

In baza dispozitiilor Legii nr.247/2005, fostii proprietari, pentru care optiunea restituirii in natura devenise imposibil de exercitat, au primit Titluri Compensatorii, avand o valoare egala cu cea a imobilelor confiscate, ce urmau a fi convertite in actiuni in cadrul Fondului.

Insa incetul cu incetul, speranta fostilor proprietari a fost inlocuita de o mare dezamagire, si aceasta deoarece a devenit evident faptul ca singurul lucru concret pe care Fondul il oferea era de fapt o bucata de hartie pe care era notat un numar de actiuni, fara insa ca detinatorii acestora sa aiba posibilitatea de a vinde aceste actiuni sau de a obtine altfel de avantaje in baza lor – si aceasta numai din cauza eforturilor zadarnicite de a lista Fondul la BVB.

Desi Fondul a fost creat in anul 2005, acesta nu a putut fiunctiona cu adevarat, dat find faptului ca listarea sa la BVB nu era posibila fara adoptarea unei ordonante care sa reprezinte cadrul legal pentru listare, chiar si in conditiile in care portofoliul Fondului include actiuni detinute la companii romanesti de stat ce nu sunt ele insele listate la BVB.

Esecul de a lista Fondul la BVB are si consecinte juridice insemnate, confirmate de multiplele hotarari adoptate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului impotriva Romaniei, in care aceasta a statuat ca acordarea Titlurilor Compensatorii nu are valoarea unei restituiri efective fata de fostii proprietari, deoarece, in absenta listarii Fondului la BVB, Titlurile insele nu au o nici o valoare

reala. In acest sens, a se vedea deciziile adoptate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in urmatoarele cazuri: Tovaru c. Romania (12 octombrie, 2006), Barcanescu c. Romania (12 octombrie, 2006), Davidescu c. Romania (16 noiembrie, 2006), Simion c. Romania (14 decembrie, 2006) etc.

OUG nr. 87/2007

Intr-un asemenea context, caracterizat printr-o mare presiune atat pe plan intern, cat si international, guvernul roman a reusit in cele din urma sa adopte OUG 87 la 29 iunie 2007, pentru accelerarea procedurii de acordare a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv de statul comunist.

Listarea Fondului la BVB

Fostii proprietari au privit din nou cu speranta adoptarea unui act normativ – si anume a OUG 87 – intrucat acesta reprezenta cadrul legal necesar care sa permita listarea Fondului la BVB si totodata indeplinirea scopului pentru care acesta a fost infiintat.

Se naste insa ca inevitabila urmatoarea intrebare: cat va dura indeplinirea etapelor detaliate mai jos, prevazute de OUG 87 pentru a permite listarea Fondului, sau, cu alte cuvinte, va lua guvernul masuri rapide pentru a implementa efectiv OUG 87 sau vor fi puse victimele regimului comunist inca o data in situatia absolut frustranta de a astepta nejustificat de mult implementarea deciziilor adoptate de guvernul roman?

Conform OUG 87, pentru ca listarea Fondului la BVB sa fie posibila, este necesara evaluarea activelor acestei institutii, indeplinita de un evaluator independent, in conformitate cu metodele de evaluare detaliate in cadrul OUG 87. In plus, ordonanta solicita ca selectarea evaluatorului sa aiba loc in baza unei proceduri transparente si conforme cu regulile privind concurenta loiala.

Pana la data de 1 august 2007, nu a fost publicat inca nici un anunt privind organizarea procedurii de selectie a evaluatorului.

A doua etapa importanta care sa conduca la listarea Fondului la BVB este reprezentata de selectarea societatii care va administra Fondul, si anume Societatea de Administrare a Investitiilor (denumita in continuare “SAI”).

Conform prevederilor Legii nr.297/2004 privind piata de capital, este necesar ca fondurile de investitii precum Fondul Proprietatea sa fie administrate de o SAI, care trebuie sa indeplineasca anumite conditii pentru a putea fi inregistrata ea insasi la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare din Romania.

Este evident faptul ca selectarea SAI are o importanta covarsitoare pentru functionarea Fondului. Cu toate acestea, in ciuda importantei sale deosebite, din cauza lacunelor si deficientelor procedurale ale legilor aplicabile in aceasta materie, organizarea procedurii internationale de licitatie privind selectarea SAI a fost amanata in mod repetat.

Drept consecinta a acestor amanari, care au generat frustrare si dezamagire in randul solicitantilor de despagubiri, acestia au etichetat maniera de functionare a guvernului roman drept indolenta.

Mai mult, si comunitatea de investitori straini a perceput amanarile repetate privind selectarea SAI – in conditiile in care aceasta alegere avea o mare insemnatate pentru investitori – drept un exemplu de incompetenta si ineficienta la adresa institutiilor statului roman – o caracterizare care, cu siguranta, nu reprezinta un inceput promitator pentru Romania, in calitate de nou membru al Uniunii Europeane.

Insa, odata OUG 87 adoptata, implementarea la timp a acesteia este impulsionata atat de cei ce activeaza in domeniul pietelor de capital, intrucat acestia vor castiga comisioane extrem de mari din vanzarea, respectiv cumpararea actiunilor detinute in Fond, cat si de BVB, care isi va vedea capitalul dublat aproape imediat.

Totodata, exista o presiune constanta exercitata de reprezentantii solicitantilor de despagubiri, pentru a implementa prevederile OUG 87.

In conformitate cu aceste prevederi, este necesara adoptarea unei decizii a guvernului intr-un termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a OUG 87, respectiv 29 iunie 2007, care sa detalieze regulile privind organizarea procedurii internationale de licitatie pentru selectia SAI.

Desi organizarea procedurii de licitatie privind selectarea SAI are loc de regula inainte de inregistrarea fondului de investitii la CNVM, OUG 87 prevede si posibilitatea de selectare a SAI dupa ce Fondul a fost deja inregistrat la CNVM.

Intr-o asemenea situatie, inainte de selectarea SAI, atributiile sale sunt indeplinite de un Consiliu de Supraveghere alcatuit din reprezentanti ai statului roman.

Etapa urmatoare dupa selectarea SAI este reprezentata de inregistrarea Fondului la CNVM. Potrivit dispozitiilor OUG 87, Fondul va fi inregistrat sub forma unui organism de plasament colectiv (denumit in continuare “AOPC”), avand un scop special, diferit de alte categorii de AOPC-uri, identificate in cadrul diverselor regulamente adoptate de CNVM.

In fine, inregistrarea Fondului la CNVM este urmata de listarea acestuia la BVB. Potrivit OUG 87, intr-un termen de 90 de zile de la inregistrarea Fondului la CNVM, Ministerul Economiei si Finantelor trebuie sa lanseze o oferta publica privind vanzarea de actiuni emise de Fond, intr-un procent ce va fi ulterior stabilit printr-o alta decizie a guvernului roman.

O alta inovatie importanta adusa de OUG 87 este aceea conform careia listarea Fondului este posibila fara a mai fi necesara indeplinirea conditiei potrivit careia societatile ce fac parte din portofoliul Fondului sa fie listate ele insele la BVB, aceasta fiind o solicitare a legislatiei anterioare in materie.

In plus, OUG 87 a adus o alta inovatie, reprezentand o modificare in sens pozitiv a portofoliului Fondului, prin inlocuirea unor societati fara valoare reala cu alte societati avand o valoare substantiala. De asemenea, a fost marit numarul de actiuni detinute de Fond in anumite societati, precum Petrom, in cadrul careia Fondul detine acum 20,22% din capitalul social.

In opinia celor mai multi analisti in materie, asemenea modificari au marit de fapt valoarea actiunilor Fondului, un exemplu in acest sens fiind reprezentat de actiunile Petrom, a caror valoare de piata depaseste 2 miliarde de euro.

Acordarea despagubirilor banesti

OUG 87 a mai adus o noutate benefica pentru detinatorii Titlurilor Compensatorii, si anume posibilitatea ca acestia sa opteze pentru primirea unor despagubiri banesti in schimbul imobilelor confiscate de statul comunist roman, imobile ce nu mai puteau fi restituite in natura.

Scopul acestei modificari a fost tocmai acela de a diminua temerile multora dintre solicitantii de despagubiri, care nu detin nici un fel de experienta referitoare la modul de functionare a pietelor de capital, cu privire la functionarea eficienta a Fondului.

In aceste conditii, posibilitatea acordata solicitantilor de a primi despagubiri pecuniare poate reprezenta o optiune avantajoasa pentru acestia care, totodata, poate sa protejeze Fondul de criticile care i se aduc din partea celor care nu inteleg modul sau efectiv de functionare.

Pe de alta parte, desi inainte de adoptarea OUG 87 plafonul despagubirilor banesti a fost anuntat la un maxim de 200.000 de euro, acesta a fost totusi coborat de ordonanta la un cuantum de 500.000 RON, ceea ce reprezinta aproximativ 160.000 euro. Daca suma ce trebuie acordata drept despagubiri este mai mica de 250.000 RON, atunci ea poate fi platita integral.

Daca suma are un cuantum intre 250.000 si 500.000 RON, atunci poate fi achitata in doua transe distincte, pe o perioada de doi ani. In plus, OUG 87 prevede si termenul la care prevederile referitoare la acordarea despagubirilor pecuniare vor intra in vigoare, si anume 1 octombrie 2007.

Faptul ca in cadrul Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor a fost infiintata Directia pentru Acordarea Despagubirilor in Numerar, necesara pentru realizarea acestei proceduri, da sperante ca procesul va incepe cu adevarat la 1 octombrie 2007, asa cum a statuat OUG 87.

Restituirea imobilelor confiscate – o problema inca actuala si pentru alte state

Putinii nostri concetateni care se opun finalizarii cu succes a procesului de restituire a imobilelor preluate abuziv de statul roman isi argumenteaza optiunea indicand acele natiuni europene din fostul bloc comunist care au amanat la randul lor finalizarea acestui proces.

Unele dintre aceste tari fie propun o modalitate de plata doar a unui procent din ceea ce s-ar cuveni fostilor proprietari drept despagubiri, fie ignora in totalitate aceasta problema, pe considerentul, eronat in opinia noastra, ca sunt protejate de orice actiune in justitie sau de alte forme care sa le determine sa plateasca, intrucat atat tratatele bilaterale privind protejarea investitiilor la

care aceste state sunt parte, cat si Conventia Europeana ce, in alte conditii, ar putea impune restituirea sau acordarea despagubirilor, nu se pot totusi aplica retroactiv.

Asemenea state nu au inteles insa un lucru pe care guvernul roman pare a-l fi inteles de-a lungul acestei perioade – si anume faptul ca Romania va fi nevoita, mai devreme sau mai tarziu, sa rezolve problema restituirilor, si ca este mai bine sa o faca intr-o maniera care sa nu coste contribuabilul roman.

Aceasta are loc in conditiile in care majoritatea curtilor internationale de justitie nu vor tine cont de termenele de prescriptie aferente atacarii confiscarilor efective, deoarece a face acest lucru ar incalca ordinea publica, astfel de actiuni nefiind posibile la acel moment.

In ceea ce ii priveste pe solicitantii straini, care doresc sa obtina restituirea imobilelor confiscate, acestia pot apela la protectia acordata in baza tratatelor bilaterale privind protejarea investitiilor, asemenea litigii fiind solutionate in general de Centrul International pentru Rezolvarea Disputelor (ICSID) cu sediul in Washington.

Mai mult insa, consideram de-a dreptul respingatoare imaginea acestor state europene, care se lupta cu propriile victime ale abuzurilor pe care le-au comis in trecut, cu privire la cuantumul echitabil al despagubirilor cuvenite acestor persoane in schimul bunurilor pe care statele respective le-au furat si detinut in mod ilegal in toata aceasta perioada de timp.

In asemenea conditii, Fondul Proprietatea reprezinta o solutie echilibrata, capabila sa functioneze cu respectarea anumitor constrangeri, impuse de contextul actual.

O asemenea constrangere se refera la necesitatea ca solutia adoptata referitor la o acordare corecta a despagubirilor sa implice o maniera de plata rapida si relativ facila (sau acordarea unor despagubiri banesti), dat fiind faptul ca cei mai multi dintre solicitanti sunt oameni in varsta, care nu mai au 10-15 ani de trait pentru a reusi sa valorifice intrumentele financiare ce le-au fost oferite drept compensatii pentru imobilele confiscate de statul roman.

De asemenea, sistemul de restituire trebuie sa fie functional si din punctul de vedere al bugetului national al statului, de exemplu, sa fie creat intr-o asemenea maniera incat Romania sa nu fie obligata sa plateasca 4 miliarde de euro in numerar; in plus, un asemenea sistem nu trebuie sa puna in pericol capacitatea de imprumut pe termen lung a tarii noastre – in special in conditiile in

care statul roman are nevoie de o finantare proprie de 3,5 miliarde de euro pe an pentru a se califica drept destinatar al fondurilor nerambursabile acordate de Uniunea Europeana – un cost social pe care nici un guvern nu-si poate permite sa-l plateasca; mai mult, sistemul de restituire nu trebuie sa aiba acelasi impact asupra inflatiei precum plata unei sume in bani.

In consecinta, programul de restituire al statului roman, daca este implementat la timp si intr-o maniera corecta, va reprezenta un exemplu de rezolvare cu dreptate si curaj a problemelor restituirii. In asemenea conditii, romanii vor putea fi mandri ca democratia in care traiesc nu este cladita pe un edificiu furat de la proprii lor concetateni.

Concluzii

Fostii proprietari vor putea sa isi tranzactioneze actiunile pe care le detin in Fond, numai dupa listarea Fondului la BVB, si, in consecinta, sa obtina despagubiri reale si efective pentru imobilele ce le-au fost confiscate de statul comunist in trecut. Adoptarea OUG 87 reprezinta fara indoiala un eveniment pozitiv, ce creeaza sansa reala pentru listarea Fondului.

In acest sens, presedintele Fondului – Dl. Alexandru Paunescu, un profesionist cu experienta, are incredere ca listarea Fondului va fi posibila pana in aprilie 2008.

Adoptarea OUG 87 pare sa demonstreze angajamentul pe care statul roman si l-a asumat cu scopul de a repara deficientele legislative si procedurale precedente si de a transforma in cele din urma Fondul Proprietatea intr-o institutie functionala, capabila sa transforme sperantele de ani de zile ale fostilor proprietari in despagubiri reale.

Avem incredere ca exista cu adevarat sprijinul politic care sa faca posibila listarea Fondului la termenul planificat, si anume de mai putin de un an. Alternativa la aceasta varianta ar reprezenta o pierdere reala atat pentru fostii proprietari, cat si pentru Romania.

Articolul a fost tradus din versiunea originala in limba engleza si publicat cu aprobarea:

Rubin Meyer Doru & Trandafir

SOCIETATE CIVILA DE AVOCATI / LAWYERS PROFESSIONAL CORPORATION

IN ASOCIERE CU / AFFILIATED WITH HERZFELD & RUBIN, P.C.

http://www.hr.ro