Forța de muncă fantomă: Un român din cinci, apt de muncă, nu a muncit niciodată

Tensiunea de pe piața muncii se acutizează pe fondul scăderii populației apte de muncă, lucru recunoscut recent chiar de Banca Națională a României (BNR). În aceste condiții, o persoană din cinci nu a muncit nici măcar o dată, deși are vârsta necesară, potrivit unei anchete a Institutului Național de Statistică (INS). Din datele oficiale reiese că în cazul femeilor, de exemplu, una din patru a preferat să stea acasă, lucru care defavorizează economia, punând presiune pe piața muncii și pe buget, dacă luăm în considerare ajutoarele sociale. Mare parte dintre persoanele care nu au muncit, nici nu își caută un job, astfel că nu se află în rapoartele oficiale privind șomajul și trăiesc cu ajutoare sociale.

Potrivit INS, din totalul persoanelor în vârstă de peste 16 ani, 81,7% lucrau sau o făcuseră anterior realizării studiului. Situația pe sexe arată că 88,4% dintre bărbați lucrează sau au lucrat, în timp ce la femei ponderea este de 75,4%. Procentul mic al femeilor poate fi pus pe seama ideii vetuste, din păcate încă realitate mai ales în mediul rural, că femeile pot să stea acasă, să aibă grijă de copii, lucru care le face dependente de stat și de soț.

Persoanele cu un nivel de pregătire ridicat lucrează sau au lucrat într-o proporție mai mare decât cele care au avut terminată doar școala gimnazială sau primară.

Această situaţie se regăseşte la modul general şi pe mediile rezidenţiale, dar se observă faptul că persoanele cu studii relativ inferioare au fost cuprinse în activităţi economico-sociale într-o măsură mult mai mare în rural faţă de urban.

Vârsta la care o persoană începe să muncească poate fi un indiciu asupra nivelului de trai al respectivei persoane.

Cu cât vârsta de intrare pe piaţa forţei de muncă este mai ridicată, cu atât mai mult se poate presupune că persoana a dobândit un nivel de instruire mai ridicat care îi poate permite realizarea unor venituri superioare, premisa unui nivel de trai decent.

4 persoane din 5 au început să lucreze la o vârstă cuprinsă între 18-24 ani

o persoană din zece a intrat pe piaţa forţei de muncă înainte de a împlini 18 ani

o persoană din nouă a început să lucreze după vârsta de 24 ani.

Ponderea femeilor care au intrat mai târziu pe piaţa forţei de muncă este superioară ponderii bărbaţilor (12,5% dintre femei au început să lucreze după vârsta de 24 ani, faţă de 9,9% în cazul bărbaţilor aflaţi în aceeaşi situaţie).

Studiul poate fi văzut aici.

“Dacă în urban 5,9% dintre persoanele de 16 ani şi peste au început să lucreze la o vârstă cuprinsă între 15 şi 17 ani şi 80,3% în intervalul 18-24 ani, în mediul rural constatăm că debutul activităţii are loc la vârste mai mici: 14,2% dintre persoanele de 16 ani şi peste au început să lucreze în intervalul 15-17 ani şi 77,5% în intervalul 18-24 ani. Totuşi, diferenţele privind momentul intrării pe piaţa muncii a persoanelor de 16 ani şi peste, în funcţie de mediul de rezidenţă în care acestea domiciliază, s-au atenuat mult în ultimii an”, menționează sursa citată.

Ajutoarele sociale și rata șomajului

Așa cum am menționat anterior, aproape 20% din populația aptă de muncă nu a lucrat vreodată și, excluzând tinerii care fac studii, mulți primesc ajutoare sociale.

De exemplu, în primul trimestru din acest an un număr de 219.252 de familii au beneficiat de venitul minim garantat, primind în total o sumă de 182.440.294 lei, potrivit datelor Ministerului Muncii. Județele cu cel mai mare număr de familii beneficiare de venit minim garantat (peste 8.000) au fost Iași, Vaslui, Teleorman, Galați, Bacău, Buzău și Dolj. În funcție de numărul persoanelor dintr-o familie, ajutorul poate depăși 500 lei. Pe lângă acest ajutor social, mai sunt și altele, precum cel pentru încălzire, care poate fi de câteva sute de lei.

Unele familii din mediul rural trăiesc și de pe urma alocației pentru susținerea familiei (peste 242.000) și a alocațiilor pe care le primesc copiii (peste 3,6 milioane beneficiari).

Rata șomajului, conform criteriilor Biroului Internațional al Muncii, anunțată de INS la 4,2% pentru iulie, nu ia în calcul multe dintre persoanele care nu au muncit vreodată. Practic, rata este calculată pe segmentul de vârstă 15-74 de ani, dar trebuie să îndeplinească simultan mai multe condiții pentru a fi luată în calcul:

nu au un loc de muncă și nu desfășoară o activitate în scopul obținerii unor venituri;

sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni diferite metode active pentru a-l găsi

sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă.

Ori, mulți nu sunt în căutarea unui loc de muncă, astfel că nu sunt luați în calcul de INS. Astfel, rata șomajului nu reflectă realitatea din piața muncii din România. Ne aflăm în situația în care mediul de afaceri se plânge că nu are angajați, iar perspectivele sunt sumbre.