Fostul ofiter SRI Marius Mitrus, apropiat al lui Florin Secureanu, a fost numit, in acest an, in consiliile de administratie ale Rompetrol Rafinare si SAPE

Un fost ofiter SRI, Marius Mitrus, ar fi intermediat prezenta Alinei Gorghiu la inaugurarea casei de batrani din Valcea de catre fostul manager al spitalului Malaxa, Florin Secureanu, afirma Tolo.ro intr-un nou articol. Potrivit acestuia, Mitrus neaga faptul ca ar fi fost intermediar, insa recunoaste ca il cunoaste pe Secureanu de 9 ani si ca este bun prieten cu Lucian Isar, sotul Alinei Gorghiu. Despre Marius Mitrus, HotNews.ro a scris in cateva randuri cum a fost numit, in acest an, de catre Ministerul Energiei, in consiliile de administratie ale Rompetrol Rafinare si Societatii de Administrare a Participatiilor in Energie (SAPE), societati aflate in stransa legatura, fapt care ar putea ridica problema unui posibil conflict de interese pentru fostul ofiter SRI.

Marius Mitrus a mai recunoscut pentru Tolo.ro ca Florin Secureanu a fost la botezul fiului sau, nas fiind afaceristul libanez Mohammed Murad, dar si la nunta sa. Pe de alta parte, neaga faptul ca ar fi intermediat prezenta Alinei Gorghiu si a lui Vasile Blaga la inaugurarea unei case de batrani false din Valcea. „Vasile Blaga este, oricum, prieten cu Florin Secureanu”, a afirmat Mitrus. In privinta Alinei Gorghiu a spus ca „Stiam ca Lucian Isar este la Vilcea la o actiune PNL, dar n-am facut nici un fel de intermediere”.

Potrivit CV-ului sau, Marius Mitrus (37 de ani), absolvent al Academiei de Studii Economice si al Academiei Nationale de Informatii, a lucrat timp de 12 ani (2001-2013), pe diverse functii, intr-o „institutie cu atributii in domeniul securitatii nationale”. In perioada 2009-2013 a fost chiar director adjunct intr-o directie din cadrul acelei institutii. Din 2013 este consilier in BNR, ocupandu-se de „supraveghere si reglementare bancara”.

„Din informatiile Gazetei, despartirea de SRI are legatura cu Sorin Popa, cel urmarit in dosarul bancherilor de la BRD. Mitrus neaga: Nici vorba! A fost o demisie si atit. Uneori, speculatiile nu ne duc mai aproape de adevar”, arata Tolo.ro.

Din aprilie 2016, la propunerea Ministerului Energiei, ocupa functia de membru in Consiliul de Administrare al Rompetrol Rafinare. Ministerul Energiei detine 44,7% din actiunile Rompetrol Rafinare. In septembrie 2016, a fost selectat de Ministerul Energiei, in baza OUG 109/2011 privind guvernanta corporativa, pentru a ocupa functia de membru in Consiliul de Administratie al Societatii de Administrare a Participatiilor in Energie (SAPE), companie in care statul roman, prin Ministerul Energiei, este actionar unic. Era deja administrator in SAPE, insa doar interimar. De data aceasta, a fost numit cu mandat.

Cu KMG International (fostul Rompetrol Group), actionarul majoritar al Rompetrol Rafinare, statul roman se afla intr-o relatie delicata din cauza celebrei datorii de 600 de milioane de dolari. Partea interesanta este ca SAPE, cealalta societate in care este administrator Marius Mitrus, a fost desemnata, in vara, de catre Ministerul Energiei, sa se ocupa de infiintarea unui fond de investitii, alaturi de kazahii de la Rompetrol, in baza controversatului memorandum semnat in 2013 si care acum face obiectul unei anchete DNA.

Reprezentanti ai Ministerului Energiei au spus in septembrie pentru HotNews.ro ca Marius Mitrus nu s-ar afla in conflict de interese deoarece este reprezentant al statului in cele doua companii.

SAPE a fost infiintata in 2014, inainte de privatizarea Electrica, prin divizarea societatii. SAPE a preluat pachetele minoritare ale statului in companiile privatizate de distributie si furnizare a energiei. De asemenea, a preluat toate drepturile si obligatiile Electrica nascute din contractele de privatizare, inclusiv litigiile aferente initiate de Electrica.

• Controversatul memorandum privind Rompetrol Rafinare

Pe 14 iulie 2016, ministrul energiei Victor Grigorescu a anuntat ca SAPE se va ocupa de infiintarea fondului de investitii alaturi de Rompetrol, asa cum prevede celebrul memorandum semnat in 2013. Anuntul a fost facut imediat dupa ce Azamat Zhangulov, senior vicepresedinte al KMG International (fostul grup Rompetrol), acuza partea romana ca nu-si indeplineste obligatiile cuprinse in memorandum, amenintand cu plecarea din Romania. Cu o saptamana inainte de anunt aparuse informatia ca DNA ancheteaza cum a fost incheiat memorandumul, fiind vizat si fostul premier Victor Ponta. Cu doua saptamani inainte de anunt, Anca Alexandrescu, fost consilier de stat pentru Guvernul Ponta, a fost numita director al departamentului de relatii publice din cadrul KMG Rompetrol.

Intrebat daca cum se poate merge mai departe, in conditiile in care memorandumul din 2013 se afla in atentia procurorilor DNA, Grigorescu a afirmat ca interesul Ministerului Energiei este sa se achite de „acele obligatii care decurg din legislatia in vigoare”. Potrivit ministrului, obligatiile asumate nu au legatura cu investigatiile procurorilor.

In urma cu o saptamana, ministrul a anuntat ca ar putea prelungi la sfarsitul anului memorandumul privind Rompetrol Rafinare.

Procurorii DNA au ridicat documente privind memorandumul de intelegere cu KazMunayGas, conform unor surse guvernamentale, potrivit EurActiv.ro. Dosarul a fost deschis in 2015, cand procurorii au inceput urmarirea penala in rem pentru trafic de influenta si luare de mita. Surse judiciare au declarat pentru EurActiv.ro ca Victor Ponta este printre cei vizati in dosar. Ponta a semnat, in ianuarie 2014, o hotarare de guvern prin care a fost adoptat memorandumul de intelegere cu kazahii care au cumparat Rompetrol, dupa ce Curtea Constitutionala s-a opus validarii prin lege a acestui memorandum, de fapt un contract comercial de stat.

De altfel, chiar Azamat Zhangulov, vicepresedinte al KMG International, a admis in luna mai 2016 ca s-ar putea ajunge la investigarea modului in care a fost incheiat, in februarie 2013, memorandumul privind Rompetrol Rafinare. „Exista aceasta posibilitatea ca ei (n.red. procurorii) sa investigheze situatia. Insa, in perioada in care a fost semnat memorandumul era o conducere, iar acum este alta. Insa era cu statul roman, s-au schimbat cativa ministri, dar nu a existat nicio premisa ca aceste intelegeri au fost frauduloase. Ne-am exprimat intentia de a plati 200 de milioane de euro, cu conditia de a constitui fondul de investitii (…) Schimbarile de ministri nu au ajutat acest lucru„, a declarat Azamat Zhangulov, intrebat de jurnalisti in ce masura ar putea fi extinsa o ancheta deja demarata a procurorilor pana la verificarea modului in care a fost incheiat memorandumul dintre statul roman si grupul Rompetrol.

Afirmatia a fost facuta imediat dupa ce DIICOT a anuntat ca exista suspiciunea rezonabila ca in cursul anului 1998, mai multe persoane au constituit un grup infractional organizat transfrontalier, a carui activitate a culminat cu initierea, promovarea si adoptarea ordonantei de urgenta 118/2003 prin care obligatiunile bugetare restante pe care SC ROMPETROL RAFINARE SA le inregistra, de aproximativ 603 milioane de dolari, au fost convertite in obligatiuni subscrise de catre Ministerul Finantelor Publice.

De memorandumul semnat in 2013 se ocupa insa procurorii DNA.

Memorandumul cu Rompetrol a fost semnat de statul roman si grupul Rompetrol pe 15 februarie 2013, iar trei zile mai tarziu, pe 18 februarie, statul roman a renuntat la litigiile cu kazahii, prin care solicita plata datoriei de aproape 600 de milioane de dolari. Memorandumul prevedea, in primul rand, stingerea litigiilor. Un aspect care a ridicat intrebari a fost acela al datei la care a fost semnat memorandumul. Pe 18 februarie 2013, la Curtea de Apel Constanta urma sa aiba loc ultimul termen al litigiului dintre statul roman si kazahi. Insa in conditiile in care pe 15 februarie a fost semnat memorandumul, la termenul din 18 februarie, reprezentantii statului au anuntat ca vor suspendarea procesului. Potrivit informatiilor HotNews.ro, memorandumul a fost semnat intr-o dimineata, dupa o noapte de negocieri. Documentul a fost semnat de Gabriel Dumitrascu, din partea statului romana, prin OPSPI, si de Daniyar Berlibayev, presedinte al Consiliului de Administratie al Rompetrol Group.

Statul a renuntat la litigii doar in baza acelui memorandum, chiar daca acesta nu fusese aprobat inca de Guvern. Abia in ianuarie 2014, Guvernul a aprobat o hotarare prin care anulat datoria Rompetrol Group catre statul roman. Practic, Guvernul a aprobat un memorandum prin care statul roman accepta sa renunte, contra unor promisiuni, la litigiile in instanta prin care solicita actionarilor kazahi plata unei creante de 600 milioane de dolari. Pe scurt, memorandumul prevedea ca statul roman sa renunte la litigii, dupa care KazMunayGaz sa cumpere un pachet de actiuni de 26,69% detinut de statul roman, contra sumei de 200 de milioane de dolari, si infiintarea de catre Rompetrol Group a unui fond de investitii de 1 miliard de dolari. Timp de un an, Guvernul Ponta s-a luptat sa dea o forma legala memorandumului privind Rompetrol prin care statul renunta la recuperarea creantei de 600 milioane de dolari. Mai intai a incercat sa forteze Parlamentul sa voteze o lege, insa aceasta a fost contestata de fostul presedinte Traian Basescu la Curtea Constitutionala si, in cele din urma, a fost declarata neconstitutionala. Victor Ponta spunea adesea ca cei care contesta legalitatea unui astfel de demers se opun, de fapt, „unui mare proiect de investitii”. In cele din urma, memorandumul a fost aprobat in ianuarie 2014 printr-o Hotarare de Guvern. De atunci, au trecut doi ani, iar singurul efect al memorandumului a fost ca Rompetrol a scapat de litigiile cu statul. Celelalte prevederi din memorandum nu au fost respectate pana acum: nici vanzarea de catre statul roman a unor actiuni contra 200 milioane de dolari, nici crearea unui fond de investitii de 1 miliard de dolari.

• Pentru mai multe amanunte, vezi Cum a renuntat Guvernul, de doua ori, la datoria Rompetrol de 600 de milioane de dolari, in schimbul unor promisiuni