FOTOGALERIE Primaria Capitalei tine la secret cum va arata blocul de patru etaje care se construieste langa Ateneul Roman

Primaria Capitalei a organizat luni o sedinta de dezbatere publica pentru a afla parerea cetatenilor despre blocul de patru etaje care ar urma sa se construiasca la cativa metri de cladirea Cina, langa Ateneul Roman, pe Calea Victoriei. Desi dezbaterea este pentru toti cetatenii, nu doar pentru cei cu studii de arhitectura si urbanism, la dezbatere nu a fost afisata nicio simulare cum va arata cladirea, desi cei prezenti in sala au cerut insistent acest lucru. Mai mult, Primaria Capitalei tine la secret cum va arata aceasta cladire. Arhitectul – sef al Capitalei, Gheorghe Patrascu, l-a impiedicat pe reporterul HotNews.ro sa fotografieze planse existente in sala, care prezentau cum va arata imobilul (un bloc de sticla) pe motiv ca aceste imagini nu sunt cele reale, desi ele se aflau in dosarul municipalitatii pentru aprobarea cladirii.

Inca de la inceputul dezbaterii publice, ONG-istii prezenti in sala au cerut municipalitatii sa prezinte simulari ale constructiei. Reprezentantii municipalitatii responsabili cu dezbaterea publica au spus ca nu au aceste simulari, iar arhitecta care a facut proiectul, Michaela Gafar, a spus ca nu a venit pregatita sa faca o prezentare.

„Eu nu am putut sa vad cum va arata acest proiect. Nu sunt ilustrari de arhitectura nici pe site si nici aici. Vedem un plan de arhitectura. Intelege cine poate. Eu cred ca Primaria poate cheltui cateva sute de euro sa faca niste simulari corecte, ca cetatenii sa poata intelege despre ce este vorba. Avem destule situatii in care ne-am trezit cu un turn de stica intre doua monumente. Fiindca este un Plan Urbanistic de Detaliu, legea spune ca trebuie sa existe si simulari cum va arata cladirea”, a declarat Roxana Wring, presedinta asociatiei Prodomo, prezenta la dezbatere.

Dupa mai multe insistente, in sala a aparut un dosar al directiei de Urbanism din Primaria Capitalei (dosarul aferent domentatiei pentru aprobarea proiectului) unde se aflau simulari cum va arata cladirea. Aceste planse au fost aratate catorva peroane prezente la dezbatere. Reporterul HotNews a vazut aceste planse, unde era ilustrata o cladire de sticla pe terenul de langa cladirea Cina, insa arhitectul sef al Capitalei nu e permis fotografierea planselor pe motiv ca nu sunt cele bune. „Acesta este proiectul avizat la Cultura. Acum arata altfel”, a explicat acesta.

Fiindca imaginile nu au fost prezentate, persoanele prezente in sala au cerut in continuare sa vada cum arata cladirea. Proiectantii au scos in final cateva ilustrari ale cladirii (Vezi foto) si le-au afisat pe perete. Reprezentantii municipalitatii au spus ca nici aceste planse nu sunt bune intrucat ele nu sunt parte din dosarul depus pentru aprobarea proiectului la Primaria Capitalei.

Intrebat daca este multumit de aspectul cladirii, arhitectul sef al Capitalei a declarat: „Dupa parerea mea se integreaza perfect in sit-ul respectiv”.

ONG-isti prezenti in sala spun insa ca daca este vorba despre un bloc de sticla, clar se opun proiectului.

Reprezentantul investitorilor care vor construi cladirea spune ca aceasta va fi cea mai frumoasa din Bucuresti.

„Noi lucram pe proiectul cina de mai mult de un an. Proiectul Cina o sa fie cel mai frumos din Romania. O sa fie mai frumos ca in Germania. Doar la Paris se face asa ceva. Am primit niste vizitatori de la Paris si ne-au spus ca e foarte frumos. Respecta zona, Ateneul, tot. Nu inteleg cum poate sa vina sa spune cineva ca e urat. Proiectul asta este parte din Old Bucharest. Nu e numai bani. Asta nu este un proiect sa te imbogatesti. Proiectul asta o sa ridice toata zona”, a declarat acesta.

Asadar, cum va arata aceasta cladire ramane un mister, bucurestenii urmand sa vada doar cand va fi construita, prea tarziu ca sa isi mai poata exprima punctul de vedere.

Pe langa faptul ca s-a discutat despre o cladire despre care nu stie nimeni cum arata, doar ca va avea parter, mezanin, trei etaje si etaj tehnic, reprezentantii societatii civile sunt nemultumiti de faptul ca terenul pe care se va ridica cladirea, daca va fi aprobat proiectul, este trecut ca spatiu verde in planul urbanistic al zonei protejate din care face parte parcela.

„Eu nu stiu de ce stam de vorba cand se propune defrisarea ilegala a unui spatiu verde prevazut ca atare in planul urbanistic al zonei protejate. Acest Plan Urbanistic de Detaliu este ilegal. Eu nu inteleg de ce venim la o dezbatere publica unde primaria nu se asigura ca se respecta legea”, a declarat presedintele Asociatiei Salvati Bucurestiul, Nicusor Dan.

„Spatiul pe care se construieste cladirea este spatiu verde amenajat. Nu stiu daca pentru aceasta cladirea trebuia facut plan urbanistic de detaliu asa cum au facut investitorii sau plan urbanistic zonal. In plus, se amenajeaza spatiu verde doar pe 20% din teren. Restul de 15% cat spun beneficiarii este spatiu verde pe platforme de beton. Agentia de mediu nu si-a facut treaba. Apoi, inaltimea maxima in zona este 22 de metri, dar trebuie avut in vedere imprejurimile, Ateneul la cornisa are 14 metri, deci acest bloc este mai inalt decat Ateneul. Imobilul propus este mult prea aproape de cladirea Cina care este monument istoric de categoria B”, a declarat si Roxana Wring, presedinta Asociatiei Prodomo.

Arhitectul sef al Capitalei, Gheorghe Patrascu a dat asigurari ca proiectul respecta inaltimea si indicatorii urbanistici.

„Intentiile d-voastra nu sunt de a salva Bucurestiul, ci sunt de alta natura. Nu este adevarat ce spuneti”, a mei declarat Patrascu.

Si arhitecta care face proiectul, Michaela Gafar, i-a asigurat pe cei prezenti la dezbatere ca totul este legal.

„Proiectul a inceput acum 2 ani, a cooptat foarte multi specialisti, printre care si dl Dan Serban (n.r. membru in Comisia Tehnica de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei, comisie care a dat unda verde acestui proiect). S-au facut doua studii istorice, doamna Aurora Tarsoaga a facut primul studiu. Am mai facut un studiu cu dl. Adrian Craciunescu. Am facut chiar o macheta, simulari, pentru a sti daca ce vrem sa facem se integreaza bine in spatiu. Proiectul nu este ilegal. Legalitatea sa este o axioma nu trebuie demonstrata. Noi nu construim decat ce prevede planul urbanistic de zona protejata. Despre zona verde, ceea ce planul urbanistic de zona protejata coloreaza cu verde este o curte a casei. Noi ce vom taia este pe amprenta casei, legea ne permite asta. Spatiul verde trecut pe planul urbanistic de zona protejata nu este conform realitatii. Inaltimea de referinta pentru noua cladire este cea a cladirilor care fac acel efect de invaluire a ateneului. Ateneul este ca o bijuterie care se proiecteaza pe fronturile cladirilor din jur”, a declarat arhitecta.

Dan Marin, arhitectul care a condus studiul pentru protectia zonelor protejate, a explicat la solicitarea HotNews.ro ce reguli trebuie sa respecte cladirea ce ar urma sa fie construita pe respectiva parcela, parte a zonei protejate.

„Faptul ca regulamentul de zona protejata prevede valoarea de 22,00 m ca inaltime maxima (avand ca referinta inaltimea la cornisa a Hotelului Hilton-Athenee-Palace sau a Palatului Regal) nu implica obligativitatea atingerii ei in intreaga zona. Este doar o posibilitate, o limita maxima, urmand ca inaltimea unei cladiri ce urmeaza sa fie construita pe o anumita parcela sa fie stabilita in functie de caracteristicile si de vecinatatile acesteia pe baza unui studiu de urbanism. Aliniamentul prevazut in regulamentul de zona protejata pe parcela pe care se afla restaurantul Cina este indicat cu o linie albastra intrerupta, ceea ce inseamna ca el se refera la un regim de construire discontinuu. Altfel spus, regulamentul nu are in vedere o cladire compacta, continua, ocupand toata limita catre strada a parcelei, ci o construire partiala, redusa, lasand vederea libera catre interiorul parcelei. Daca ar fi existat un regulament ferm, particularizat pentru fiecare parcela, cu valori exacte ale indicatorilor urbanistici probabil ca in aceasta situatie – ca si in multe altele – unele tensiuni ar fi putut fi evitate. Pentru aceasta era insa necesar ca regulamentul general pentru zone protejate aprobat in anul 2000 sa fie continuat si detaliat, lucru pe care P.M.B. nu l-a facut in cei 13 ani care s-au scurs de atunci. Ceea ce mi se pare extrem de grav este insa faptul ca nu am gasit in documentele afisate pe site-ul P.M.B. nici o imagine relevanta a viitoarei cladiri. Este nu numai inadmisibil profesional, ci si ilegal pentru ca, dupa cate stiu, continutul unui P.U.D. trebuie sa includa si informatii de acest tip. Daca nici in vecinatatea Atheneului, in plin centrul Bucurestiului, nu ne mai intereseaza arhitectura, atunci unde? Intr-o asemenea situatie urbana indicatorii urbanistici nu inseamna nimic fara arhitectura”, a explicat Dan Marin.

Mai mult, Victor Manea, expert in urbanism la Primaria Capitalei, spune ca acum cetatenii nu isi pot da cu parerea despre cum arata cladirea, ci doar despre avizele date pentru aprobarea imobilului si proiectul de hotarare. Acesta spune ca daca doreau sa influenteze aspactul cladirii, trebuiau sa isi exprime punctul de vedere.

„Am asistat astazi la o dezbatere care nu serveste nimanui. Un proiect are un ciclu de evolutie si dezvoltare. Daca cei care ar fi fost interesati in amendarea unur proiecte ar fi tinut cont de aceste puncte cheie ar fi intervenit mai devreme. Faptul ca astazi, asistam la aceasta parodie imi intareste convingerea ca anumite persoane nu au alt subiect decat a se pune in evidenta in anumite momente”, a declarat si Sorin Gabrea, presedintele Comisiei Tehnice de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei, prezent la dezbaterea publica.

Roxana Wring, presedinta Asociatiei Prodomo, spune ca nici atunci nu ar fi fost ascultati.

In sala au fost si doua persoane care au declarat ca aceasta cladire, desi inca nu se stie cum arata, va fi un punct de atractie turistica.

FOTOGALERIE Primaria Capitalei tine la secret cum va arata blocul de patru etaje care se construieste langa Ateneul Roman

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”