Furtuna liberală din industria IT și ce am putea face pentru acest sector
Toată România s-a aprins în urma afirmației lui Ludovic Orban legată de eliminarea scutirii pe impozitul de venit asupra domeniul IT. Deși măsura este eminamente liberală, există o serie de cauze care au generat această reacție în spațiul public:
1. IT-ul este unul din puținele domenii de care românii sunt mândri și cu care ne mândrim în toată lumea. Deși cauzele dezvoltării sectorului sunt mai complexe decât scutirea de 10%, populația nu merge în detaliu și de fapt s-a simțit atacată într-o zonă sensibilă, identitară.
2. Domeniul IT este unul care determină populația să rămână în țară. Cei cărora le este frică, pe bună dreptate, că România se depopulează, susțin dezvoltarea acestui sector prin orice mijloace, chiar dacă este ușor nedrept pentru alte sectoare ale economiei. Perpetuarea existenței națiunii trebuie să bată orice alt argument.
3. IT-iștii sunt bine plătiți. O mare parte din români cred că această plată bună este și datorată scutirii de impozit și înțelege această scutire pentru a susține cele două puncte spuse mai sus. Puțină lume știe că impozitul pe venit este de 10% și că o mare parte din IT-iști sunt plătiți prin PFA, însă acestea sunt detalii irelevante atât timp cât românii nu pleacă din țară și avem cu ce să ne mândrim ca industrie.
Acum, lăsând la o parte preocupările ideologice, haideți să analizam puțin afirmația președintelui Partidului Național Liberal, pentru a vedea exact ce argumente sunt în spatele acesteia.
În România ar putea beneficia de scutirea impozitului pe venit aproximativ 100 000 de persoane. În realitate, conform ANIS, doar 30 000 de IT-iști beneficiază de această scutire. La un venit mediu net de 7500 de lei în sector, înseamnă 750 lei/lună, aproximativ 9000 lei pe an. Scutirea totală, echivalează cu 55 de milioane de euro pe an, aproximativ 1% din cifra de afaceri a sectorului, care a fost de 5 miliarde de euro. Ce nu spune lumea este că majoritatea IT-iștilor preferă să fie plătiți prin PFA sau microîntreprindere, fiindcă acestea au forme de impozitare mult mai avantajoase decât contractul clasic de muncă.
Discutăm despre un posibil fond de minimum 55 milioane de euro pe care statul l-ar putea folosi în diverse moduri pentru a stimula industria. Întrebarea pe fond este, care ar putea fi destinația acestor bani pentru a da și mai multă plusvaloare domeniului. Știm cu toții că România face mult lohn în domeniul IT, fiind de fapt un furnizor de forță de muncă înalt calificată pentru companiile străine, iar întrebarea pe care trebuie să ne-o punem este cum să schimbăm această situație pentru ca în viitor să nu pățim cu această industrie ce am pățit cu alte industrii și să vedem cum migrează spre est. O serie de propuneri venite în urma discuției cu mai mulți oameni din industrie ar fi următoarele:
1. Acest fond poate susține companiile care inovează. Dacă de exemplu o companie depune un brevet, poate primi o reducere de impozit prin acest fond. Astfel, se pot crește salariile în mod natural și sustenabil prin dezvoltarea de proiecte interne. Să nu uităm că singura companie românească ce a depus un brevet de invenție în 2018 a fost Bitdefender, iar asta spune foarte multe despre industria IT.
2. Este nevoie de stimularea cercetării în rândul companiilor IT. Ar trebui oferit un stimulent consistent pentru companiile care angajează doctoranzi în parteneriat cu o universitate pentru minimum trei ani, pe model francez. Astfel în companiile de IT vor apărea cercetători ce vor dezvolta modele noi de baze de date, replicare a datelor etc. România poate ajunge astfel să fie văzută că o țară ce poate produce sisteme scalabile și nu doar care execută la comandă proiecte pentru Europa de Vest și SUA.
3. EPO (European Patent Office) publică anual statistici despre nivelul de inovare în fiecare țară membră, adică și Romania. Se face un clasament în funcție de numărul de aplicații de invenție trimise, raportat la numărul de locuitori. Vom considera în particular numărul invențiilor în domeniul Electrical Engineering, ce cuprinde și IT. Dacă ne uităm la cum stă România raportat la Bulgaria, vecin direct, vedem că Bulgaria are numărul de patente exact la fel ca România în 2018 în domeniul Computer Technology. România are mai multe patente în IT, methods for management, Bulgaria e mai bună în hardware. Legat de acest clasament, România este pe ultimul loc aproape, după Bulgaria. Cu alte cuvine, România are “densitatea inovării” cea mai mică din Uniunea Europeană. Deci România are un index de inovare de 2,2. Bulgaria stă mai bine, 4.5. Așadar, întrebarea este de ce stă România pe ultimul loc și de ce scutirea de impozit în IT nu duce la o creștere semnificativă a patentelor în domeniul IT? La ce resursă umană avem ar trebui să fim cel puțin la nivelul Ungariei care are 12,2.
https://www.epo.org/about-us/annual-reports-statistics.html
4. Finanțarea de incubatoare și acceleratoare de afaceri. Foarte mulți tineri cu idei de business nu își pot pune în practică ideile de afaceri fiindcă nu își permit costurile de începere al unui business și pentru că nu au acces la consultanță economică de specialitate. Industriile creative trebuie dezvoltate, iar pentru asta marile centre universitare trebuie să dezvolte modalități pentru dezvoltarea sectorului local de IMM. Pe termen mediu și lung este vitală dezvoltarea sectorului de IMM pentru consolidarea capitalului românesc și echilibrarea fluxului de resurse umane de la multinaționale spre IMM-uri. Desigur că există multe alte măsuri ce ar putea fi luate cu acești bani dacă am discuta despre o guvernare competentă și de bună credință. Problema pe fond este că oamenii au atât de puțină încredere în instituțiile statului încât spun că cel mai bine este să țină ei banii fiindcă știu mai bine ce să facă. Această situație scade potențialul de creștere a competitivității sectorului fiindcă nu aplicăm politici inteligente de stimulare ci facem totul. otova.
Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro