Germania: Consolidarea semnificativă a CDU la ultimul scrutin regional înaintea alegerilor parlamentare frânează ambițiile extremei-drepte și ale Verzilor
Spre deosebire de ceea ce preziceau sondajele, Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a obținut o victorie clară în landul Saxonia-Anhalt, rezultat care plasează partidul Angelei Merkel într-o dinamică de victorie pentru alegerile din luna septembrie. Motive pentru a sărbători și în rândul liberalilor, care se întorc în Parlamentul regional, cu sediul la Magdeburg. Și ar putea aspira să intre în coaliția regională ca un fel de repetiție pentru alegerile parlamentare, potrivit Diario de Noticias, citat de Rador.
În sens invers, de la extrema-dreaptă la cea stângă, alegerile nu lasă amintiri plăcute, în ciuda ușurării cu care toate celelalte forțe politice au privit înfrângerea Alternativei pentru Germania (AfD), partidul naționalist de extremă-dreapta care se afla la egalitate tehnică cu CDU în sondaje și care a ajuns să obțină un rezultat mai slab decât în 2016, scăzând cu 3,4 puncte procentuale.
40 de deputați. Victoria CDU se traduce prin alegerea a 40 de reprezentanți în Parlamentul de la Magdeburg, cu 10 mai mulți decât în 2016 și mai are nevoie de nouă până la majoritatea absolută.
„Desigur, asta ne umflă pânzele spre Berlin”, a declarat liderul parlamentar al CDU, Ralph Brinkhaus, pentru postul public ARD. Deputatul conservator a menționat că succesul din 2017 a fost precedat, de asemenea, cu câteva luni înainte, de o altă victorie regională neașteptată, în cazul din Saarland. CDU este însuflețită de vântul de Est, ținând cont de incertitudinea de a participa la alegeri fără marea personalitate politică a Germaniei din ultimul deceniu și jumătate, Angela Merkel.
Dificultățile în a găsi un succesor au fost vizibile în momentul în care Annegret Kramp-Karrenbauer i-a succedat la conducerea partidului, în 2018, și care în cele din urmă a demisionat după alegerile din Turingia, din cauza unui acord cu AfD, care ulterior a fost reziliat. S-a pierdut o „mini-Merkel”, așa cum a fost poreclită de mass-media germane, dar CDU a trasat definitiv liniile roșii față de populismul de extremă-dreapta.
Bastion împotriva extremismului
Tocmai prin dramatizarea discursului, ministrul-președinte Reiner Haseloff nu numai că a reușit să fie reales, ci a înregistrat și o creștere de 7,4 puncte procentuale, ceea ce a condus la alegerea a 40 de deputați ai landului, cu 10 mai mulți decât la alegerile anterioare. Haseloff a petrecut ultimele zile ale campaniei electorale afirmând că AfD va fi întărită prin orice vot care nu este al CDU. „Un bastion împotriva extremismului”, astfel a calificat noul lider al CDU, Armin Laschet, partidul care candidează cu fratele său bavarez, CSU. „Aceasta este o zi bună pentru CDU și pentru democrație în Germania”, a adăugat acesta.
20,8%. Alternativa pentru Germania (AfD) a ajuns să fie înfrântă. Sondajele indicau o egalitate, dar au obținut cu 17 puncte procentuale mai puțin.
Unii își amintesc că transpunerea rezultatului alegerilor regionale la cele naționale constituie un exercițiu nu prea riguros. În acest caz, amintesc aceștia, Haseloff a depășit criza pandemiei cu o notă pozitivă, spre deosebire de guvernul federal, în special ministrul sănătății, Jens Spahn, sau alte personalități ale partidului surprinse în tranzacții nu prea clare de vânzare de măști de protecție. Și că Laschet, în vârstă de 60 de ani, ministru-președinte al Renaniei de Nord-Westfalia, mai are de parcurs drumul său pentru a convinge electoratul că el este alegerea pentru a-i succeda lui Mutti Merkel („mama Merkel”, un mod afectuos prin care o parte a germanilor o tratează de doamna cancelar).
24%. În cel mai recent sondaj difuzat de RTL, Annalena Baerbock este preferată pentru exercitarea funcției de cancelar, dar a scăzut deja cu opt puncte de când a fost nominalizată drept candidată a Verzilor.
De exemplu, dacă CDU a obținut 37,1% din voturi în Saxonia-Anhalt, pentru compania de sondaje de opinie Infratest doar 18% dintre alegătorii din acest land estic consideră că Laschet este o alegere bună pentru funcția de cancelar, situându-se sub candidații SPD, Olaf Scholz, și al Verzilor, Annalena Baerbock.
Verzii în cădere?
Cu toate acestea, Verzii au fost deja mai puternici la urne și în sondaje. În cel mai recent, realizat de compania Forza pentru RTL și ntv, CDU/CSU câștigă un punct, iar Verzii pierd altul, așa că dacă alegerile ar fi acum, cei dintâi ar avea 25% și cei de-ai doilea – 24%. La întrebarea pe cine ar vota pentru funcția de cancelar, Baerbock obține 24% din răspunsuri, Laschet – 19% și Scholz – 14%. O pierdere semnificativă pentru liderul Verzilor. În urmă cu cinci săptămâni, când a fost confirmată drept candidată la funcția de cancelar, a obținut 32% din preferințe.
În afară de aceasta, rezultatul din Saxonia-Anhalt a fost, de asemenea, dezamăgitor, crescând doar de la 5,2% la 5,9%, în condițiile în care sondajele preziceau dublarea votului. Baerbock a recunoscut că rezultatele nu au fost cele așteptate și a admis că „unele dintre mesajele despre protecția climei nu au reușit să ajungă la alegători”. Verzii au susținut introducerea unei taxe pe combustibili de 16 cenți pe litru.
Baerbock, în vârstă de 40 de ani, a înregistrat deja primele eșecuri care i-au afectat imaginea. Luna trecută a anunțat că nu a declarat Parlamentului venituri suplimentare de aproximativ 25.000 de euro. Cotidianul „Frankfurter Allgemeine Zeitung” a indicat, de asemenea, inexactități în funcțiile menționate în CV-ul ei, ceea ce a determinat-o pe lider să-și corecteze CV-ul de pe site-ul Verzilor. Argumente pe care le pot folosi adversarii săi, având în vedere că este candidata unui partid care susține mai multă transparență în politică.
Este sigur că Laschet a primit un „cadou inestimabil”, după cum a scris revista „Der Spiegel”. „Este încă foarte departe de biroul cancelarului”, a afirmat „Sueddeutsche Zeitung”. Dar rezultatul votului l-a adus „mult mai aproape”.