Sari direct la conținut

Guvernul a decis: Pretul gazelor din productia interna pentru consumatorii casnici va fi liberalizat incepand cu 1 aprilie

HotNews.ro
Conducte de gaze, Foto: AGERPRES
Conducte de gaze, Foto: AGERPRES

Dupa cateva saptamani de discutii legate de o posibila amanare a liberalizarii preturilor la gazele din productia interna, destinate consumatorilor casnici, Guvernul a decis sa fie respectat termenul de 1 aprilie 2017, conform OUG 64/2017, au decarat pentru HotNews.ro surse guvernamantale. Comisia pentru Industrii din Camera Deputatilor a insistat pentru amanarea acestui termen cu inca 6 luni si chiar au fost discutii in acest sens la nivelul Comisiei Europene, insa nu au fost gasite motive serioase pentru care sa nu se produca liberalizarea incepand cu 1 aprilie.

OUG 64/2016 care prevede liberalizarea pretului la gaze pentru toti consumatorii si eliminarea restrictiilor la export, incepand cu 1 aprilie s-a blocat in Comisia pentru Industrii. Aceasta pentru ca deputatii nu au dorit sa avizeze in vreun fel proiectul, insistand la Guvern pentru amanare. Pe de alta parte, deputatii nu voiau sa-si asume aceasta amanare, motiv pentru care doreau sa fie elaborat la nivelul Guvernului un nou proiect de OUG privind amanarea.

Au existat discutii la nivelul Comisiei Europene in vederea amanarii, iar reprezentantii institutiei europene au solicitat autoritatilor romane sa justifice o posibila amanare. Discutiile intre Guvern, Parlament si Comisia Europeana au avut loc pana zilele trecute. Motive pentru nu prea existau si, astfel, Ministerul Energiei a decis ca OUG 64/2016 sa intre in vigoare de la 1 aprilie conform prevederilor actuale.

UPDATE Ministerul Energiei confirma oficial faptul ca liberalizarea intra in vigoare de la 1 aprilie. „Ca urmare a dezbaterii parlamentare pe tema liberalizarii pietei gazelor incepand cu 1 aprilie 2017, conform OUG 64/2016, dar si ca urmare a adresei Comisiei pentru Servicii si Industrii din Camera Deputatilor privind amanarea datei de intrare in vigoare a liberalizarii, Ministerul Energiei a purtat mai multe discutii la nivelul Executivului, Parlamentului si Comisiei Europene”, se arata intr-un comunicat al Ministerului Energiei.

„Am analizat toate observatiile si nu au fost identificate argumente tehnice suficiente pentru ca Romania sa amane din nou un proces care ar fi trebuit implementat inca din 2007, anul intrarii tarii noastre in Uniunea Europeana, existand in schimb o serie de riscuri. Ma refer, in primul rand, la reluarea de catre Comisia Europeana a procedurii prin care statul roman poate suferi amenzi europene, dar si la pierderea a peste 180 de milioane de euro pentru interconectorul BRUA, atat de necesar pentru securitatea aprovizionarii cu gaze naturale a Romaniei. Legat de temerile din spatiul public privind o posibila crestere substantiala a pretului gazelor la populatie dupa momentul liberalizarii, aceasta este, de asemenea, nejustificata. Populatia va fi protejata pana la 30 iunie 2021 prin preturi finale reglementate de catre Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei. Un alt avantaj ar fi ca, dupa 1 aprilie 2017, tranzactionarea gazelor naturale se va face in conditii de eficienta economica printr-un proces transparent de achizitie care va permite accesul nediscriminatoriu al tuturor participantilor la piata”, a declarat Toma Petcu, ministrul energiei.

La 1 aprilie se va liberaliza strict pretul de achizitie a gazelor naturale, care reprezinta doar un element din pretul final platit de consumatorii casnici, alaturi de tarifele de transport, distributie, furnizare si inmagazinare care compun factura consumatorului final. Totodata, liberalizarea pietei gazelor este necesara pentru a se crea un mediu competitiv, transparent si echitabil, atat pentru operatorii din aceasta piata, cat si pentru consumatori, mai arata Ministerul Energiei.

Tariful final al gazelor pentru populatie va creste cu 1-2% de la 1 aprilie, data de la care se va produce liberalizarea pretului gazelor din productie interna, a declarat, recent, Niculae Havrilet, presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energie (ANRE).

Ordonanta de Urgenta care prevede liberalizarea a fost obiectul unor discutii intense in Comisia pentru Industrii din Camera Deputatilor. Dupa cateva saptamani de dezbateri, parlamentarii au decis sa nu emita niciun raport asupra actului normativ, cerand Ministerului Energiei sa vina cu un nou proiect de OUG prin care sa amane momentul liberalizarii. Unii parlamentari au cerut o amanare cu trei luni, introducandu-se, in acest timp, obligatia ca toate cantitatile de gaze sa fie tranzactionate pe bursa. Alti deputati au cerut amanarea cu sase luni, pana in octombrie 2017. Cel mai mare sustinator al acestei idei a fost Iulian Iancu, presedintele Comisiei. De altfel, potrivit surselor HotNews.ro, acesta ar fi format o delegatie care s-a deplasat la Bruxelles, pentru a cere Comisiei Europene o amare de 6 luni.

In situatia in care Guvernul ar fi venit cu o noua Ordonanta de Urgenta, era necesar avizul Comisiei Europene. Comisia Europeana urmareste cu mare interes modul in care autoritatile romane lucreaza pe textul actului normativ. Pe 29 iulie 2016, presedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a transmis o scrisoare Guvernului Romaniei prin care a cerut eliminarea barierelor fizice si comerciale in exportul gazelor naturale, in schimbul finantarii de 180 de milioane de euro pentru construirea gazoductului BRUA (Bulgaria-Romania-Ungaria-Austria) pe partea romaneasca. Una dintre bariere era o prevedere din Legea 123/2012 privind piata energiei care impunea livrarea cu prioritate a gazelor din productia interna catre casnici si producatorii de energie termica. La inceputul lunii septembrie, a fost elaborat proiectul de OUG prin care a fost eliminata aceasta prevedere, precum si calendarul de liberalizare a preturilor la gazele din productia interna pentru consumatorii casnici si producatorii de energie termica. La doar cateva zile dupa punerea in dezbatere publica a proiectului de OUG, pe 9 septembrie, Transgaz a semnat la Budapesta contractul pentru finantarea de 179,4 de milioane de euro de la UE pentru uriasul proiect european de interconectare. Sumele urmeaza sa fie alocate in functie de cum aplica Romania Ordonanta de Urgenta. Daca Ordonanta de Urgenta nu este aplicata, Romania ar putea pierde cele 180 de milioane de euro, iar proiectul BRUA ar putea fi in pericol.

O alta problema este un proces de infringement care a fost suspendat anul trecut si care ar fi putut fi reluat imediat din stadiul in care a ramas in cazul in care nu se aplica Ordonanta de Urgenta. Procedura de infringement, aflata intr-un stadiu avansat la Curtea Europeana de Justitie inainte de suspendare, a fost declansata tocmai din cauza restrictiilor la export. Pe piata europeana, statele membre trebuie sa permita liberul schimb, atat pe sensul de import, cat si de export.

Mai mult, Comisia Europeana demarase anul trecut, in iunie, o investigatie asupra Romgaz, Transgaz si Petrom pentru posibile intelegeri in vederea blocarii exporturilor de gaze.

Saptamanile trecute, OUG 64/2016 a starnit dezbateri tensionate in Comisia pentru Industrii din Camera Deputatilor. Distribuitorii si marii furnizori s-au opus acestei ordonante de urgenta, propunand o serie de amendamente pentru amanarea liberalizarii. Deputatul PSD Iulian Iancu, presedinele Comisiei, a sustinut aceste amendamente, insa nu si mare parte din ceilalti deputati. Una dintre dezbateri s-a lasat chiar si cu scoaterea din sala a unui director din Ministerul Energiei.

Distribuitorii si marii furnizori, adica E.ON si Engie (fostul GDF), cereau ca liberalizarea sa se amane pana in 2021. Pe de alta parte, marii producatorii, adica OMV Petrom si Romgaz, sustineau liberalizarea incepand cu 1 aprilie 2017, insa se opuneau vehement tranzactionarilor pe bursa. Pentru E.ON si Engie liberalizarea nu ar fi favorabila, deoarece nu le-ar ramane suficient spatiu in formarea pretului final pentru majorarea tarifului la distributie. De altfel, E.ON a cerut Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) o marire cu 74% a tarifului de distributie, in timp ce Engie a cerut 6%. De asemenea, au cerut si majorarea tarifului de furnizare cu 40%, respectiv 22%. ANRE nu le-a acceptat aceste cereri. De mentionat ca liberalizarea preturilor pentru consumatorii industriali inca din 2015 nu a fost o experienta negativa pentru acestia, ci dimpotriva. Preturile nu au explodat, iar anul trecut, preturile de pe piata interna au ajuns sa fie chiar si la nivelul celor reglementate pentru gazele livrate populatiei. Liberalizarea ar fi trebuit sa se produca inca din 2007, insa autoritatile au cerut amanari repetate.

In schimb, producatorii au insistat pentru mentinerea formei actuala a OUG 64/2016, deoarece preturile reglementate le scad din marjele de profit. Cel mai mult are de pierdut Romgaz care vinde gaze pentru consumatorii casnici la pret de cost sau sub acesta. Insa, nu sunt de acord cu tranzactionarea pe bursa. Pe bursa, toate vanzarile ar urma sa fie facute centralizat, nediscriminatoriu si transparent. Practic, cine vine cu oferta cea mai buna castiga. Dar cel mai mult ar avea de castigat consumatorii, fiindca ar beneficia de gaze la pretul corect, care ar urma sa se formeze pe o piata concurentiala si transparenta. Liberalizarea fara tranzactii centralizate pe bursa ar putea fi in dezavantajul consumatorilor, deoarece nimeni nu ar sti cum isi formeaza producatorii preturile in contractele bilaterale netransparente.

Bursa OPCOM ar putea folosi experienta pe care o are deja pe piata energiei electrice, care a fost un succes, si ar putea sa o aplice si in cazul gazelor naturale. De altfel, directorul general al OPCOM, Victor Ionescu, prezent la dezbatere, a spus ca are pregatite deja mare parte din instrumentele necesare tranzactiilor cu gaze naturale, acestea avand nevoie doar de aprobarea ANRE. Din momentul aprobarii de catre ANRE, ar mai avea nevoie doar de sase luni pentru pregatirea participantilor pe piata.

Preturile s-ar forma la vedere, la fel cum s-a intamplat in cazul energiei electrice care este tranzactionata total pe bursa. Dupa ce a inceput sa fie vanduta pe bursa, concurenta a crescut, iar pretul energiei electrice a scazut.

Si in acest moment exista prevederi ca 30% din gaze sa fie tranzactionate pe bursa, insa aceasta cota nu este respectata de catre producatori si furnizori. Cele cateva sedinte de tranzactionare se desfasoara pe platforma BRM, insa multe licitatii se incheie fara adjudecare.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro