Guvernul pregătește o schemă de ajutor de stat, de 250 milioane lei, pentru instalarea unor stații de încărcare a mașinilor electrice

Instalarea stațiilor de încărcare pentru vehicule electrice nu s-a dovedit a fi o activitate economică profitabilă, având în vedere că, la momentul de față, doar 1.200 de vehicule electrice sunt înmatriculate în România (conform Registrului Auto Român), se arată într-un document guvernamental. De aceea, Guvernul vrea să aprobe, în ședința de miercuri, un memorandum privind o schemă de sprijin de 250 de milioane de lei pentru instalarea acestor stații de încărcare, pe șoselele din România și în orașe.

UPDATE Memorandumul a fost aprobat miercuri de Guvern.

Schema își va înceta aplicabilitatea la 31.12.2025. Perioada în care pot fi selectați beneficiarii și în care se pot semna contractele de finanțare nerambursabilă este de la aprobarea schemei până la 31 decembrie 2025.
Plățile în cadrul contractelor semnate în condițiile descrise mai sus se pot efectua până la 31 decembrie 2027.
Bugetul alocat schemei, pe parcursul celor 6 ani de valabilitate, este 250.000.000 lei.
Administrația Fondului pentru Mediu este inițiator, furnizor de ajutor de stat și administrator al schemei de ajutor de stat.
Beneficiarii schemei de ajutor de stat ar fi operatorii economici care activează în toate sectoarele/domeniile de activitate. Schema se adresează unui număr de 600 potențiali beneficiari, cu un număr mediu anual de 86 de beneficiari.

Distribuția punctelor de reîncărcare va fi realizată astfel încât să se asigure autonomia mijloacelor de transport pe bază de combustibili alternativi pe o rază de minim 10 km în aglomerările urbane, minim 150 km în mediul extraurban pentru drumurile naționale și minim 70 de km pentru rețeaua TEN-T. În cazul variantelor de ocolire a orașelor, cu mai mult de 100.000 de locuitori, vor fi asigurate puncte de reîncărcare poziționate la distanțe de maxim 50 de km.

Amplasamentele stațiilor de reîncărcare vor urmări cu prioritate traseele TEN-T în România, respectiv Coridorul rutier Orient/Mediterana de Est și Coridorul Rin-Dunăre, drumurile europene și naționale, precum și aglomerările urbane.

Guvernul motivează schema de ajutor prin faptul că implementarea infrastructurii de încărcare nu este fezabilă pe o bază pur comercială, din cauza numărului limitat de vehicule electrice de pe piață. Programul destinat dezvoltării infrastructurii de încărcare, lansat de Administrația Fondului pentru Mediu în cadrul unei scheme de minimis, a prezentat interes redus, dat fiind pragul de 200.000 de euro, care a fost perceput ca o piedică în dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare, având în vedere costurile prohibitive ale echipamentelor.

Din cauza numărului mic de autovehicule electrice, cererea redusă de alimentare cu energie nu ar susține amortizarea eventualelor investiții, într-o perioadă acceptabilă din punct de vedere economic. Dezvoltarea infrastructurii respective trebuie susținută până când numărul vehiculelor electrice atinge un prag critic, Administrația Fondului pentru Mediu susținând în paralel achiziționarea de vehicule electrice, acordând o subvenție de până la 10.000 de euro/vehicul electric, prin programul cunoscut sub numele de „Rabla Plus”, consideră Guvernul.

Potrivit acestuia, deficitul de finanțare pentru asemenea investiții este de 90%, luând în considerare o rată rezonabilă de profitabilitate de 10%, dar ținând cont de ratele mari de risc și volatilitate pe care această investiție le implică (care ar face ca rata de profit menționată să nu fie suficient de atractivă). Aceste investiții nu s-ar încadra pentru împrumuturi bancare din cauza faptului că nu ar îndeplini criteriile minime de solvabilitate/sustenabilitate, dar și eventualele garanții necesare pentru a primi un credit. În aceste condiții, ajutorul de stat ar rămâne singurul instrument capabil să contribuie la dezvoltarea unei rețele de încărcare la nivel național.

Ce condiții vor trebui să îndeplinească beneficiarii

a) acționează în nume propriu;
b) este proprietar/administrator, concesionar sau locatar/comodatar cu drept de superficie pentru imobilul/terenul pe care se implementează proiectul;
c) imobilul/terenul este liber de sarcini, nu face obiectul unui litigiu în curs de soluționare la instanțele judecătorești, nu face obiectul vreunei revendicări potrivit unei legi speciale sau dreptului comun, nu face obiectul procedurii de expropriere pentru cauză de utilitate publică, dacă e cazul;
d) are îndeplinite obligațiile restante de plată a taxelor, impozitelor, amenzilor și contribuțiilor către bugetul de stat, bugetele locale, bugetul Fondului pentru mediu, conform prevederilor legale în vigoare;
e) nu este înregistrat cu fapte sancționate de legislația financiară;
f) nu se află în stare de insolvență sau faliment, nu se află în procedură de reorganizare judiciară, dizolvare, lichidare, desființare, închidere, inclusiv închidere operațională, nu se află sub administrare specială, nu are suspendate ori restricționate activitățile, inclusiv cele economice, nu se află într-o altă situație similară legal reglementată. Nu face obiectul unei proceduri legale în justiție pentru situațiile mai sus menționate și nici pentru orice altă situație similară, potrivit declarației pe propria răspundere din cererea de finanțare;
g) desfășoară activități economice pe teritoriul României;
h) nu a fost condamnat pentru infracțiuni împotriva mediului prin hotărâre judecătorească definitivă;
i) nu a fost și nu este subiectul unei proceduri de recuperare a unui ajutor de stat/de minimis declarat ca fiind ilegal și incompatibil cu piața comună, ca urmare a unei decizii a Consiliului Concurenței sau a Comisiei Europene, ori, în cazul în care a făcut obiectul unei astfel de decizii, aceasta a fost deja executată și creanța a fost recuperată integral;
j) nu a obținut și nu este pe cale să obțină finanțare prin proiecte ori programe finanțate din alte fonduri publice, inclusiv fonduri comunitare, pentru realizarea investiției care urmează a fi realizată prin program, potrivit declarației din cererea de finanțare.

Potrivit Guvernului, un număr limitat de puncte de reîncărcare sunt disponibile în România la momentul actual. Aproximativ 90% sunt deținute de operatori privați (hypermarketuri, restaurante, hoteluri, etc.) și au un regim de utilizare privat sau semi-privat. Punctele de reîncărcare publice sunt deținute de instituții și reprezintă 10% din total. Puterea acestora nu depășește 22kw. Stațiile de reîncărcare sunt concentrate în localități.