Guvernul va dubla pragul de la care sunt permise achizitiile publice fara licitatie, la 30.000 euro

Pragul valoric al contractelor de la care autoritatile pot cumpara direct produse, servicii sau lucrari, fara a fi obligate sa initieze licitatii publice, va fi dublat, de la 15.000 euro la 30.000 euro, pentru achizitiile sub acest plafon urmand sa fie eliminata si garantia de participare, relateaza Mediafax.

Noile reguli sunt incluse intr-un proiect de ordonanta de urgenta care modifica legislatia achizitiilor publice si care a fost discutat deja in Guvern in prima lectura.

Autoritatea contractanta trebuie sa transmita catre Sistemul Electronic de Achizitii Publice (SEAP), in cel mult cinci zile de la data realizarii unei achizitii directe a carei valori estimate depaseste echivalentul in lei a 3.000 euro, o notificare privind denumirea si datele de identificare ale operatorului economic, obiectul si valoarea achizitiei, cantitatea achizitionata.

Modificarile sunt argumentate in document prin „flexibilizarea si transparentizarea” procesului de atribuire a contractelor de achizitie publica, avand in vedere si gradul scazut de absorbtie a fondurilor europene.

Ordonanta ridica usor si plafoanele pentru care sunt obligatorii regulile aferente unei achizitii publice, stabilind ca legislatia in domeniu se aplica pentru un contract a carui valoare estimata este egala sau mai mare decat echivalentul in lei al 5 milioane euro (fata de 4,84 milioane euro in prezent), in cazul lucrarilor, sau este egala sau mai mare decat echivalentul in lei al 200.000 euro (fata de 193.000 euro), in cazul unui contract de servicii.

Majorarea plafoanelor are consecinte directe asupra limitelor in cadrul carora autoritatea contractanta are obligatia de a transmite spre publicare un anunt de intentie. Pentru publicarea anuntului de achizitie in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pragul valoric al contractului de furnizare sau de servicii creste de la 125.000 euro la 130.000 euro si de la 387.000 euro la 400.000 euro, in functie de tipul autoritatii contractante, si de la 4,84 milioane euro la 5 milioane euro pentru un contract de lucrari.

„In orice situatie, autoritatea contractanta asigura, la cerere, operatorilor economici implicati acces la informatiile din ofertele contracandidatilor”, este o alta prevedere din proiectul de ordonanta, argumentata prin „cresterea transparentei in proceduri si eliminarea practicilor actuale, excesive, de ascundere a unor informatii sub pretextul confidentialitatii lor”.

In cazul in care obiectul contractului de lucrari il constituie executia unui ansamblu de lucrari care presupune si furnizarea de echipamente, instalatii, utilaje sau alte dotari aferente, atunci valoarea estimata va fi determinata avandu-se in vedere valoarea totala a intregului ansamblu. Valoarea estimata va cuprinde insa si procentul de „diverse si neprevazute”, asa cum acestea au fost definite de catre proiectant in devizul general calculat. Astfel, valoarea contractului va fi estimata de catre compartimentul de achizitii-investitii al autoritatii contractante pe baza devizului general intocmit de catre proiectant.

„Candidatul/ofertantul nu are dreptul ca, in cadrul aceleiasi proceduri, sa fie nominalizat ca subcontractant in cadrul unei oferte si ca tert sustinator in cadrul aceleiasi sau unei alte oferte, sub sanctiunea excluderii acesteia din urma”, este o alta masura prezentata in ordonanta cu scopul de a elimina intelegeri posibile sau presiuni asupra ofertantilor din partea furnizorului unic.

Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice va evalua, inainte de transmiterea spre publicare a anuntului de participare, conformitatea documentatiei de atribuire, dar fara ca aceasta evaluare sa mai aiba in vedere si caietul de sarcini. Astfel, se propune eliminarea evaluarii specificatiilor „pur tehnice” ale caietului de sarcini de catre ANRMAP, cu argumentul ca astfel va fi redus termenul necesar evaluarii conformitatii documentatiei de atribuire.

In conditiile in care ANRMAP nu va mai evalua caietul de sarcini si pentru a evita ca in acest document sa fie introduse criterii de calificare restrictive sau disproportionate, sunt introduse prevederi care stabilesc ca utilizarea unor criterii de calificare ce nu au fost preluate in fisa de date a achizitiei, document evaluat de ANRMAP, conduce la anularea procedurii si reprezinta contraventie.

ANRMAP nu se va mai implica nici in supravegherea operatiunilor de analiza a necesitatii si oportunitatii unei achizitii publice, a conformitatii propunerii tehnice cu specificatiile caietului de sarcini, a preturilor practicate de catre ofertanti, a aspectelor tehnice, economice si/sau juridice cuprinse in rapoartele expertilor/specialistilor cooptati in comisiile de evaluare, cu exceptia situatiei financiare a ofertantilor, precum si a modului de respectare a obligatiilor contractuale pe parcursul derularii contractelor de achizitie si concesiuni.

Autoritatea contractanta va fi obligata sa publice in SEAP numele ofertantului/candidatului/ofertantului asociat/subcontractantului/tertului sustinator in termen de maximum doua zile lucratoare de la data finalizarii sedintei de deschidere a ofertelor.

In cazul contractelor de lucrari si servicii care presupun servicii de consultanta sau proiectare, ordonanta stabileste ca nu pot face obiectul licitatiei electronice acele aspecte ale ofertei care implica evaluarea unor elemente „necuantificabile in cifre sau in procente”.

Autoritatea contractanta are obligatia de a exclude din procedura aplicata pentru atribuirea contractului de achizitie publica orice ofertant/candidat despre care are cunostinta ca, in ultimii cinci ani, a fost condamnat prin hotararea definitiva a unei instante judecatoresti, pentru participare la activitati ale unei organizatii criminale, pentru coruptie, pentru frauda si/sau pentru spalare de bani, dar si pentru prezentarea de informatii false in scopul demonstrarii indeplinirii criteriilor de calificare si selectie. Dispozitiile vor fi aplicabile si in cazul in care condamnarea priveste persoane care fac parte din consiliul de administratie/organul de conducere al ofertantului.

„In practica, nu sunt intalnite des situatii in care este atrasa raspunderea penala a persoanei juridice, in schimb, in forma actuala a textului, sunt acceptati ofertanti cu administratori-directori condamnati”, este explicatia din document pentru modificarea legislatiei actuale.

Pentru selectia si calificarea ofertantilor, verificarea situatiei economice si financiare se va baza in continuare pe declaratii bancare, bilantul contabil si cifra de afaceri globala, dar va fi impusa si o declaratie privind profitul obtinut in ultimii trei ani, prin care ofertantul sa demonstreze ca nu se afla in situatia de declarare a insolventei sau licihidarii.

In cazuri temeinic motivate, autoritatea contractanta poate prelungi o singura data perioada de evaluare, cu exceptia situatiilor in care trebuie sa reevalueze ofertele ca urmare a unei decizii a Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC), a unei hotarari a Curtii de Apel sau a recomandarilor Unitatii Centrale pentru Verificarea Achizitiilor Publice.

Garantia suplimentara solicitata unui participant la licitatie care depune o contestatie va fi retinuta atat in cazul in care contestatia acestuia este respinsa de catre CNSC, dar si daca participantul renunta la contestatie. Sanctiunea nu va fi totusi aplicata daca se renunta la contestatie ca urmare a adoptarii de catre autoritatea contractanta a masurilor de remediere necesare.

Pentru departajarea ofertelor care au pretul cel mai scazut identic, autoritatea contractanta are dreptul de a solicita o noua propunere financiara, caz in care contractul va fi atribuit ofertantului a carui noua propunere financiara are pretul cel mai scazut, de a atribui contractul pe baza unor criterii suplimentare cu caracter exclusiv tehnic sau de a anula procedura.

In urma cu trei saptamani, la conferinta Mediafax Talks about European Funds, presedintele ANRMAP, Lucian Vladescu, a anuntat ca va propune Guvernului cresterea pragului de la care autoritatile contractante sunt obligate sa deruleze proceduri de achizitii publice, fixat in prezent la 15.000 euro.

„Vrem ca acel prag de 15.000 de euro de la care autoritatea contractanta este obligata sa initieze o procedura de achizitie publica sa fie ridicat. Evident, nu vom ridica la un nivel foarte inalt, pentru ca atunci vom trezi suspiciuni, firesc, la nivelul Comisiei Europene, dar mie mi se pare anormal ca Bulgaria sa aiba acest prag la nivelul de 20.000 de euro pentru contractele care au ca obiect produse si servicii si 60.000 de euro pentru lucrari, respectiv 66.000 de euro pentru proiectare, iar Romania sa fie la acelasi nivel la care s-a aflat in 2006”, a spus Vladescu.

El a aratat ca „in urma semnalelor din piata” preturile la care se fac achizitiile publice pentru contractele de valori relativ scazute sunt mai mari daca se parcurge procedura de achizitie publica decat atunci cand are loc o achizitie directa.

Fostul presedinte al ANRMAP Cristina Traila (PDL) a afirmat atunci ca actualul Guvern intentioneaza sa ridice pragul de achizitie directa de la 15.000 euro la 20.000 euro pentru bunuri si servicii si la 60.000 euro pentru lucrari, ceea ce ar majora valoarea contractelor astfel atribuite cu 500 milioane euro.