HARTĂ INTERACTIVĂ Traseul autostrăzii A7 spre Moldova a stârnit dezbateri și critici: De la „cocoașa” de lângă Focșani, la nodul deficitar de la Tișița
Traseul pentru circa 340 de km din viitorul drum de mare viteză care va lega Moldova de sudul țării și de București a fost aproape bătut în cuie oficial, însă câteva puncte și soluții alese pe traseu au stârnit dezbateri și reacții critice din partea asociațiilor care monitorizează infrastructura rutieră. Spre exemplu, autostrada / drumul expres ocolește Focșaniul pe la est la o distanță considerabilă față de oraș, formând o „cocoașă” ce a stârnit critici severe și a determinat Compania de Drumuri să iasă public cu explicații.
Circa 340 de kilometri ar urma să aibă viitorul drum de mare viteză care va lega Moldova de sudul țării și de București, împărțit pe loturi între Ploiești, Buzău, Focșani, Bacău și Pașcani. Proiectanții au definitivat între timp traseul oficial, cu excepția unor variante încă de analizat pe lotul Bacău – Pașcani, iar în următoarea fază vor decide dacă drumul va fi unul expres sau direct autostradă (autostrada A7, 16 km în prezent în execuție lângă Bacău).
- HotNews.ro a consultat planurile oficiale și a realizat o hartă interactivă cu traseul în detaliu, inclusiv nodurile rutiere și variantele luate în calcul încă de săptămâna trecută. Vezi articolul original care prezintă și diferențele între o autostradă și un drum expres.
Traseul Autostrăzii A7 / Drumului expres DX5 – „Moldova”
HotNews.ro a consultat planurile oficiale și traseele stabilite, inclusiv nodurile rutiere, forma lor și amplasamentul, și le-a transpus pe toate într-o hartă interactivă care ilustrează în detaliu pe unde va trece viitoarea Autostradă „Moldova” (sau viitorul Drum Expres „Moldova”).
>> Click pe traseul (sau noduri rutiere) pentru detalii
>> Zoom-in pentru a analiza în detaliu pe unde trece traseul viitorului drum de mare viteză (scroll pe desktop sau „pinch-to-zoom” pe mobile)
>> Vezi Legenda hărții pe butonul „>>” din colțul stânga-sus.
>> Poți schimba harta de fundal (harta din satelit, spre exemplu) cu butonul „basemap” din colțul stânga sus, sub butoanele de zoom.
–-
„Cocoașa” de la Focșani
„România mereu surprinzătoare vă prezintă astăzi autostrada cocoșată!”, scrie Asociația Pro Infrastructura, cu referire la ocolul pe care traseul A7/DX5 îl face la est de municipiul Focșani.
API susține că „anomalia din logica economică și inginerească” ar fi făcută „probabil sub presiunea intereselor imobiliare locale, acoperindu-se oficial de prevederile PUG Focșani”.
„Toate pe… cocoașa contribuabililor și șoferilor care vor fi nevoiți să facă vreo 5 kilometri în plus, ocolind visele și planurile faraonice de dezvoltare ale edililor și băieților deștepți vrânceni”, susține Pro Infrastructura care solicita Companiei de Autostrăzi să vină cu explicații publice.
–
Cum explică CNAIR „cocoașa” de la Focșani: Au fost trei variante de traseu
În replică, CNAIR a publicat un răspuns mai detaliat în care arată „că au fost analizate 3 alternative de traseu, care au fost proiectate în corelare cu obiectivele implementate de către autoritățile locale (P.U.G-uri, P.U.Z-uri, Autorizații de construire emise, Certificate de urbanism emise), de marii deținători de rețele (rețele electrice, rețele de apă/canal etc.) sau de către alte instituții ale statului roman, astfel încât să fie evitate situațiile întâlnite în trecut, în care la momentul execuției lucrărilor erau descoperite diferite construcții/investiții care nu puteau fi demolate/expropriate, generând astfel costuri suplimentare în cadrul contractelor”.
Astfel, potrivit CNAIR, în zona Focșani-Est, pe unde au fost analizate variantele de traseul au fost identificate câteva „condiționalități”:
– Construcții existente poziționate paralel cu DN 23B, DN 23 si DJ 204D;
– Stație de tratare a apei potabile
– Stație de epurare
– Puțuri de alimentare cu apă a municipiului Focșani dispuse paralel cu DJ 204D, fiecare dintre acestea având prevazută o zonă de protecție sanitară cu regim sever;
– Limite P.U.Z municipiul Focșani
Cele trei trasee luate în calcul: roșu, maro, cyan:
–
CNAIR: Primăria Focșani „a reiterat solicitarea de scoatere în extravilan a traseului drumului de mare viteză”
Compania de Drumuri susține că tocmai Primăria Focșani „a reiterat solicitarea de scoatere în extravilan a traseului drumului de mare viteză” pentru că administrația locală vrea să modifice limitele intravilanului printr-un Plan Urbanistic General care va fi aprobat cândva în viitor.
În cele din urmă, CNAIR susține că cele trei alternative de traseu au fost departajate pe următoarele criterii:
– criteriul tehnic;
– criteriul financiar;
– criteriul de mediu (impactul proiectului asupra populației și sănătății umane, impactul proiectului asupra corpurilor de apă de suprafață și subterane, influența asupra calității aerului)
– criteriul social (evaluează cea mai avantajoasă alternativă din perspectiva Grupurilor Țintă: Utilizatorii Drumului (număr de utilizatori) și Comunitățile Locale)
„CNAIR S.A a înțeles să răspundă solicitării comunității locale de a ține cont de strategiile de dezvoltare locală și de a nu segrega intravilanul municipiului Focșani, fără a susține interese imobiliare sau de orice altă natură (…) Prin această așa numită “cocoașă”, în termeni neprofesioniști denumită, CNAIR S.A a urmărit să evite situațiile nu demult apărute pe alte șantiere de autostrăzi, a se vedea exemplul Autostrăzii Sebeș – Turda, în zona localității Oarda (Alba-Iulia)”, susține Compania.
CNAIR mai amintește că varianta finală de traseu aleasă va fi analizată în etapa a doua a Analizei Multicriteriale de către proiectant unde „se va stabili profilul transversal aplicabil pentru drumul de mare viteză respectiv, profil de autostradă vs profil de drum expres”.
Nodul Tișița – Cum ar trebui regândit să poată fi mai folositor traficului spre Tecuci și vama Albița
Asociația Moldova Vrea Autostradă (MVA) susține că față de traseul aprobat, se impune reconfigurarea intersecției autostrăzii A7 în zona Tișița pentru accesul, descărcarea și preluarea traficului crescut de pe D.N. 24.
„Conform figurii nr. 1 (foto) considerăm că se impune o conectivitate mai bună cu traficul de mărfuri și persoane dinspre vama Albița prin continuarea bretelei de acces către nodul rutier spre A7. În actuala configurație accesul dinspre județul Vaslui și implicit Galați via D.N. 24 spre Autostrada A7 se dovedește a fi anevoios și destul de complicat. Prin urmare pentru simplificarea și creșterea accesibilității via D.N. 24 și D.N. 26 spre A7 se propune construirea unei bretele de acces direct la breteaua de acces către nodul de la Tișița spre A7”, susține MVA.
–
Potrivit asociației, avantajele acestei soluții sunt următoarele:
– se evită canalul Siret-Bărăgan
– se evită și se eliberează giratoriul existent dintre DN 24, DN 2L și DN 2
– variantă mai bună de acces pe relația Est-Vest via DN 2L – Panciu spre DN 24 – Tecuci/Bârlad/Galați
– crește viteza de deplasare și siguranța rutieră în zonă prin evitarea conflictelor de trafic
– soluția propusă nu traversează Situri Natura 2000, poligoane de tragere sau alte obiective aparținând SRI, MApN, MAI
– conectivitate mai bună cu viitoarea autostradă Focșani-Albița, proiect aflat în faza de licitație a lucrărilor de proiectare
Intersecția A7 la nord de Adjud
Față de nodul gândit la Nord de Adjud, care presupune bretele simple care coboară în două giratorii pe DN11A, Asociația Moldova Vrea Autostradă susține că „că se impune construirea unei bretele suplimentare pe relația Est-Vest”.
–
Potrivit MVA, avantajele acestei modificări ar fi:
– breteaua de acces la NV de Adjud ar funcționa și ca Variantă Ocolitoare a municipiului Adjud pentru traficul dinspre Transilvania via Onești.
– Creșterea vitezei de deplasare și a siguranței rutiere în zona Adjud prin construirea unei girații la intersecția DN 2 cu DN 11A
– prin construirea unui pasaj rutier peste magistrala feroviară M 500 la Vest de Adjudu Vechi se asigură un acces și o descărcare a traficului crescut dinspre și înspre viitoare autostradă A7
– există un drum asfaltat/pietruit prin zonă ce poate fi utilizat astfel că exproprierile suplimentare sunt limitate
– soluția propusă nu traversează Situri Natura 2000
– nu există obiective SRI, poligoane de tragere MApN, MAI. în zonă
Paradoxul intersecțiilor: noduri rutiere denivelate și complexe cu drumuri secundare, noduri cu giratorii pe drumuri principale precum DN2
De-a lungul traseului stabilit multe din nodurile rutiere sunt complexe, de tipul treflă sau trompetă și care asigură o mare fluență în trafic.
Astfel de noduri sunt, spre exemplu, gândite la intersecția cu DN1D (Urziceni), DN2 (centura Buzău) sau DN2N.
În schimb, în alte locuri cu intersecții importante sunt prevăzute practic niște noduri cu terminații în sensuri giratorii.
Un astfel de exemplu este tocmai nodul de la Tișița care prevede bretele de descărcare de pe autostradă care duc către sensuri giratorii: două la număr – unul pe DN2, altul pe DN2L.
Similar, nodul de la Râmnicu Sărat are bretele care se opresc într-un giratoriu pe DN22. La fel și la est de Buzău unde nodul rutier presupune bretele care se termină în două giratorii pe DN2B.
De altfel, de-a lungul traseului deja stabilit, din șapte intersecții cu DN2/E85, doar două sunt complet denivelate, pe centura Buzău și la nord de Focșani. Restul de cinci intersecții, conform planurilor publicate, presupun sensuri giratorii pe DN2/E85 (Buzău Nord, Tișița, Pufești, VO Bacău Nord și Sud).
Nodul rutier Tișița – sensuri giratorii pe DN2 și DN2L.
–
Nodul de la intersecția A7 cu A3 București-Ploiești
Nodul rutier dintre autostrada A7 (drumul expres DX5) și A3 București Ploiești va fi realizat în zona localității Dumbrava și va avea forma unei trompete cu bretele care să deservească fiecare direcție de trafic.
Însă, așa cum au remarcat unii utilizatori și membri ai API, direcția principală de mers (mai ales din punct de vedere al traficului de mărfuri) va fi cea dinspre A7 spre București (precum și dinspre București spre A7).
Cu toate acestea însă, breteaua prioritizată a traficului venind dinspre Moldova, așa cum arată nodul acum, va fi practic cea spre Ploiești, în timp ce spre București va fi o bretea cu o curbă prelungă (circa 270 de grade), invers direcției de deplasare, și va presupune cel mai probabil și o limită mai redusă de viteză.
–
„Coloana vertebrală a Moldovei” – drumul de mare viteză pe relația Nord-Sud care să preia traficul de mult prea încărcatul DN2
Proiectul despre carte vorbim este diferit de Autostrada „Unirii” A8 Tg. Mureș – Tg. Neamț – Iași – Ungheni, proiect care se află în paralel în diferite stadii de realizare – pe sectorul A8 Tg. Mureș – Tg. Neamț, cel mai dificil, care străbate Carpații Orientali, e în plină fază de elaborare SF.
Proiectul A7/DX5 reprezintă practic „coloana vertebrală” a Moldovei – va prelua traficul pe ruta Nord-Sud, acolo unde se înregistrează cele mai mari valori ale traficului din regiune și care în prezent se desfășoară pe DN2/E85, un drum național cu câte o bandă pe sens și un acostament puțin mai lat folosit adesea neregulamentar de către șoferi drept încă o bandă de circulație – unul din drumurile naționale cele mai periculoase după numărul de accidente.
- Pe cei aproape 320 de kilometri de la Ploiești la Pașcani (minus VO Bacău), actualele contracte prevăd realizarea Studiului de Fezabilitate (care nu a mai fost realizat niciodată până acum), dar și a proiectului tehnic. Astfel, odată finalizată această documentație, viitorii constructori vor trebuie doar să execute lucrările, fără a mai realiza și proiectul. Contractele pentru A7/DX5, însă, sunt într-o oarecare întârziere.
- Pe circa 16 km lângă Bacău e DEJA în construcție prima porțiunea din A7. Lotul face parte dintr-un proiect mai mare (Centura Bacău – 32 km în total). Cei 16 km din A7 ar urma să fie gata în prima parte din 2021.
- De la Pașcani la Suceava și mai departe la Siret – în total 102 km – au fost lansate licitațiile pentru studiile de fezabilitate și proiectele tehnice – contracte în cadrul cărora în mod similar se va determina un traseu și se va lua o decizie dacă proiectul va fi unul de drum expres sau de autostradă. Pe 24 aprilie au fost depuse patru oferte pentru cele două contracte.
Imaginea de ansamblu: o schiță rudimentară pentru întreg traseul A7/DX5 de la Ploiești până la Siret:
–
Vezi și:
INTERVIURILE HotNews.ro