Sari direct la conținut

Harta intereselor energetice in Asia centrala

HotNews.ro

La recentul summit al Organizatiei de Cooperare de la Shanghai (SCO), presedintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev, a lansat initiativa crearii unui club energetic al SCO, organizatie din care fac parte Rusia, China, Kazahstan, Kirgistan, Tadjikistan si Uzbekistan. Propunerea, avizata si de Putin, apare pe fondul unei complicate retele de interese in regiune.

Citeste si:

  • Presedintele Kazahstanului ia puterea economica din mainile rudelor
  • Putin vrea un club energetic: Organizatia de la Shanghai
  • De cand Rompetrol a fost cumparata de compania de stat KazMunaiGaz din Kazahstan, aceste jocuri incep sa intereseze si Romania.

    “Sistemul conductelor de transport din spatiul SCO si care leaga Rusia, Kazahstan, Asia centrala si China, constituie fundamentul necesar crearii unei piete energetice unice a SCO”, spunea Nazarbaev la reuniunea la nivel inalt care si-a desfasurat lucrarile in capitala kirghiza, Biskek.

    “Kazahstan, adauga Nazarbaev, a elaborat proiectul strategiei energetice asiatice ce presupune infiintarea unei agentii energetice unice, in timp ce operatiuni comerciale concrete pe piata resurselor energetice vor putea fi efectuate prin intermediul bursei energetice a Organizatiei de la Shanghai”, explica liderul kazah.

    Moscova – in planurile Asiei centrale

    Recent, liderii Kazahstanului si Chinei au convenit, la Astana, construirea unui oleoduct intre cele doua tari. Dupa cum s-a anuntat, teritoriul kazah va fi strabatut si de un gazoduct, care pleaca din Turkmenistan si ajunge in China.

    Concomitent, practic, s-a anuntat ca Departamentul de stat a alocat un fond financiar pentru elaborarea documentatiei tehnico-economice la gazoductul transcaspic, din Turkmenia in Azerbaidjan si la o ramificatie a oleoductului care sa asigure legatura intre Kazahstan si Azerbaidjan, scrie ITAR-TASS intr-un comentariu semnat de Sanobar Sermatov, membru al Consiliului de experti al agentiei mentionate.

    Catalogate de comentatori drept o lovitura adusa pozitiei de monopol a Rusiei in tranzitul de hidrocarburi din Asia centrala, toate aceste evenimente au avut loc imediat dupa summitul Organizatiei de colaborare de la Shanghai. Desfasurata in capitala Kirghiziei, intalnirea liderilor tarilor membre ale acestei structuri a demonstrat, in opinia generala, influenta tot mai puternica a Rusiei.

    Dupa reuniunea la varf s-a vorbit de planurile de extindere a bazei aeriene rusesti de la Kanta, din Kirghizia si care, potrivit specialistilor, se va transforma intr-un aerodrom-trambulina pentru aviata strategica a Rusiei.

    Dupa 15 ani de pauza, aviatia rusa reia patrularea de lupta in regiuni indepartate ale lumii – decizia a fost facuta publica la incheierea exercitiilor militare ale SCO de presedintele Vladimir Putin. Baza din Kirghizia trebuie sa fie a patra platforma pentru echipajele bombardierelor strategice (doua in Rusia, una pe teritoriul Belarus).

    Aceasta stire incheie pachetul intelegerilor realizate la summitul SCO. Fireste, organizatia de colaborare a fost imediat plasata in tabara adversa NATO si a fost calificata noul Pact de la Varsovia. Dar toate aceste evenimente au semne diferite. Intr-un caz este vorba de distrugerea unui monopol, in altul de intarirea pozitiilor rusesti.

    Ce se intampla, de fapt, in Asia centrala? Comentatorii occidentali compara regiunea ba cu o „curte interioara” a Moscovei si Chinei, ba cu un sandvici strans intre Rusia si China.
    Expertii si presa din Rusia ocupa o pozitie contradictorie in privinta republicilor central—asiatice.

    Un cuvant de spus il are, desigur, si specificul complex al regiunii. Nu doar Rusia si SUA, dar acum China si UE au intrat in lupta concurentiala. Tarile central-asiatice au, la randul lor, problemele lor reciproce, in special Kazahstanul concureaza cu Rusia si China pentru piata energetica a Kirghiziei.

    Este imposibila folosirea pentru evaluarea acestor procese complexe a unui format in alb si negru. Aceeasi Kirghizie care a fost deja considerata un fel de „frate” al Chinei, face un joc foarte alambicat. Cu mult inaintea summitului SCO, in tara s-a reactivat miscarea pentru lichidarea bazei SUA.

    Autoritatile au incurajat tacit sentimentele antiamericane determinand, totodata, Washington-ul sa inceapa in graba tratative. Kirghiza a obtinut includerea ei in programul aerican „Provocarile mileniului”, care permite rezolvarea problemei uriasei datorii externe. Baza a ramas.

    In acelasi timp, Kirghizia are o orientare prorusa, la inceputul verii fiind adoptata legea dublei cetatenii, act normativ care nu este valabil si pentru statele vecine. Kirghizia se teme de expansiunea intreprinzatorilor din China si Kazahstan, capabili sa cumpere toate marile companii kirgize, de influenta prea mre a Uzbekistanului, de raspandirea radicalismului islamic din Tadjikistan.

    In schimb, legea deschide calea Rusiei, de care kirghizii nu se tem. Isi stabilesc scara prioritatilor de politica externa si toate celelalte state din regiune.

    Kazahstan este „cu noi” cand semneaza, la salonul international de aviatie, contracte pentru achizitionarea de aparate rusesti, dar devine „ne al nostru” cand anunta ca proiectul gazoductului transcaspic nu a fost sters de pe agenda lui de lucru. Si cu toate acestea, Kazahstan ramine un foarte apropiat aliat al Rusiei.

    Se pare insa ca impartirea in „ai nostri” si „ai altora” incepe sa fie lasata trecutului, noteaza ITAR-TASS. Tarile producatoare de petrol si gaze, Rusia insasi, au nevoie de diversificarea traseelor conductelor de transport. Ceea ce inseamna ca, mai devreme sau mai tarziu, unele din schemele alternative lansate in joc vor prinde viata.

    Logica economiei de piata obliga tarile central-asiatice sa joace concomitent la mai multe table de sah. Inclusiv cu Rusia.

    Alegeri 2024: Vezi aici prezența și rezultatele LIVE pe hartă și grafice interactive.
    Sondaje, Comparații, Informații de la celelalte alegeri. Toate datele esențiale pe alegeri.hotnews.ro.
    ARHIVĂ COMENTARII
    INTERVIURILE HotNews.ro