Hidrogenul verde și lipsa de viziune a Guvernului / România nu a fost pregătită în niciun fel pentru sursa de energie a viitorului

Hidrogenul verde este considerat sursa de energie a viitorului, motiv pentru care multe țări din întreaga lume au intrat într-o competiție contra cronometru pentru a se impune primele pe o nouă piață. Și în Europa, state precum Spania, Franța, Germania, Olanda, Danemarca sau Portugalia au demarat mari proiecte cu hidrogen verde, multe alte țări sunt în plină creare de strategii, iar altele chiar le-au finalizat. România este la stadiul de discuții despre „necesitatea elaborării unei strategii privind hidrogenul”. „Avem chiar un compartiment care se va ocupa de dezvoltarea hidrogenului”, spunea, recent, în cadrul unei dezbateri, Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei.

Acesta este convins că „va avea și România o strategie pe hidrogen”, dar până atuni ne uităm la ce fac alții. „Colegii mei analizează strategiile aprobate în celelalte state. Nu avem un termen limită, dar cu siguranță ne dorim ca acest lucru să se întample cât mai repede”, a mai spus oficialul din Ministerul Energiei. Să nu uităm că autoritățile române s-au chinuit vreo șapte ani să elaboreze o strategie energetică națională, care nici până acum nu a fost aprobată.

Chiar ministrul energiei, Virgil Popescu, recunoștea recent că România este una dintre puținele țări care nu are o strategie privind hidrogenul. „Din păcate, România nu are o strategie pentru hidrogen, probabil este printre puținele țări din UE care nu are o strategie pentru hidrogen”, spunea Virgil Popescu.

Vezi aici cele mai mari 20 de proiecte cu hidroegen verde și care sunt țările implicate. Sursa: Rechargenews.com

Posibile proiecte în România și cum le scad șansele în lipsa unei strategii

În timp ce autoritățile române se laudă cu stadiul existenței unui compartiment care ar putea să elaboreze o strategie, companiile se gândesc deja să demareze unele proiecte. Potențialul este uriaș, însă lipsa unei strategii naționale nu oferă impulsul necesar pentru ca aceste proiecte să fie implementat. Practic, sunt doar la stadiul de intenție, fără a exista date concrete, precum estimări de costuri și perioade de implementare. De exemplu, Hidroelectrica vrea să dezvolte prin parteneriat cu Verbund hidrogen „verde“ prin electroliza apei la scară largă în România, utilizând un mix de energie verde (eoliană off grid şi hidro on-grid). Ulterior hidrogenul rezultat ar urma să fie înglobat într-un ulei mineral şi transportat pe Dunăre către ţări din programul Transnaţional Dunărea Interreg, precum Austria, Bulgaria, Cehia, Germania, Ungaria, Slovacia, Muntenegru, Serbia.

Însă, acționarii Hidroeolectrica, adică statul român și Fondul Proprietatea, sunt mai interesați să transforme aproape tot profitul și rezervele companiei în dividende, intenții care vor fi discutate în ședința AGA din 13 mai. Din profitul de 1,45 miliarde de lei de anul trecut, acționarii vor distribuirea a 1,3 miliarde de lei sub formă de dividende. Fondul Proprietatea cere chiar și mai mult: încă un miliard de lei dinrezerve. Astfel, acționarii Hidroelectrica nu par foarte impresionați de proiectele de investiții ale companiei.

Mai există un proiect pilot de construcție a unei centrale la Halânga de către Romgaz împreună cu GSP Power. Este un proiect susținut de actualul ministru al energiei, mai ales că ar urma să fie construit în zona sa de baștină. Pe amplasamentul vechii termocentrale pe cărbune de la Halânga se va construi o centrală de producere a energiei electrice pe gaz natural în amestec cu hidrogen, de 150 de MW, un parc solar de 50 MW, urmând să fie produs hidrogen prin electroliză. Hidrogenul produs va fi reintrodus în circuit și ars în amestec cu gaz natural, povestește ministrul.

Au mai apărut informații, anul trecut, despre un posibil proiect, însă nu există nimic concret în prezent. Niculae Havrileț, fost secretar de stat în Ministerul Economiei, spunea în noimebrie că cei doi mari producători de gaze Romgaz și Petrom doresc, printr-o acțiune comună, să înfiinţeze prima fermă de producţie a hidrogenului din surse eoliene, în zona Dobrogea. De atunci nu a mai apărut nicio informație nouă despre această intenție.

Hidrogenul ar urma să fie folosit foarte mult, în viitor, pentru transport. Un oficial Alstom Europa a confirmat, recent, la o conferință de presă online, răspunzând la o întrebare adresată de HotNews.ro, că s-au purtat discuții între companie și autoritățile române pentru testarea unor trenuri cu hidrogen. Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, declara pe 23 martie că România vrea să testeze trenurile cu hidrogen, fiind vorba de o tehnologie nouă și promițătoare. Însă, alte state sunt deja în stadii mult mai avansate. De exemplu, Olanda se pregătește deja pentru o licitație în vederea introducerii de trenuri cu hidrogen pe o linie regională, după ce au fost realizate în acest an teste cu un tren Alstom. În Germania au intrat în circulație trenuri cu hidrogen încă din 2018.

România nu a pregătit în niciun fel adaptarea rețelei de gaze pentru transportul hidrogenului

Hidrogenul ar putea fi transportat în amestec cu gazul natural, într-un anumit volum, prin actualele conducte de gaze, însă este nevoie de investiții în acest sens. Pe lângă investițiile în sine asupra infrastructurii de transport, lipsește corelării viziunii asupra hidrogenului cu politica de gazeificare accelerată a României, lucru remarcat de Future Energy Leaders (FEL) România.

Există Legea 155/2020 care vizează creșterea gradului de racordare la nivel național, completată de Legea 214/2020 care prevede un program amplu pentru dezvoltarea de rețele inteligente la nivel național. Însă, niciuna dintre aceste legi nu impune drept condiție obligatorie adaptarea rețelelor existente și/sau viitoare la posibilitatea de a transporta hidrogen, arată FEL într-o analiză. Potrivit acesteia, densitatea moleculară a hidrogenului reclamă utilizarea unor materiale și tehnologii diferite de cele utilizate în prezent pentru asigurarea vehiculării de gaze naturale prin conducte. La acestea se adaugă necesitatea recalibrării altor elemente ale sistemului de transport/ distribuție al gazelor naturale precum și strategia modului de lucru din perspectiva operării rețelelor.

Acum, Guvernul vrea să convingă autoritățile de la Bruxelles că poate fi folosită rețeaua naționale de gaze pentru transportul hidrogenului. Reamintim că există rezerve la nivelul Comisiei Europene în ceea ce privește finanțarea europeană de 600 de milioane de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru rețelele de gaze.

Pentru a determina Comisia să accepte acordarea finanțării de 600 milioane de euro pentru extinderea rețelei de gaze, România va încerca să dovedească faptul că are capacitatea de a produce hidrogen pe care să-l injecteze în rețeaua de gaze. Rămâne de văzut cum se va lăsa Comisia Europeană înduplecată, mai ales în lipsa unor proiecte concrete de adaptare a rețelei de gaze la transportul hidrogenului.

Ce este hidrogenul verde și de ce este el important

Producerea hidrogenului nu este o noutate. Chiar și România produce hidrogen de circa 100 de ani, mai ales în Vâlcea, în industria chimică. Până acum, hidrogenul a fost produs în mare parte cu ajutorul combustibililor fosili, în special al gazelor naturale sau al cărbunelui.

Însă marea provocare este producerea hidrogenului curat, așa-zis verde, obținut cu surse regenerabile de energie. Comisia Europeană a pus la punct, anul trecut, o strategie privind hidrogenul, considerând că acesta poate contribui la decarbonizarea industriei grele sau a transportului rutier de mărfuri.

Hidrogenul poate fi stocat, de asemenea, în pile de combustie, baterii uriașe, și poate fi utilizat în mod flexibil în sectoarele industriei, transporturilor, energiei electrice și clădirilor, fără fluctuațiile de aprovizionare cu care ne confruntăm în cazul surselor dependente de condițiile meteorologice, cum ar fi energia eoliană și solară. Mai exact, Hidrogenul poate fi utilizat ca materie primă, combustibil sau purtător de energie și pentru stocarea energiei, având multe aplicații posibile în domeniul industriei, al transporturilor, al energiei și al clădirilor. La utilizare nu emite CO2 și aproape nicio altă formă de poluare atmosferică. Sursa: Comisia Europeană.

Există două modalități de a produce hidrogen: electroliză sau din combustibili fosili, scrie Infoclima.ro.

• Electroliza e procesul care folosește electricitate și apă pentru a produce hidrogenul. Electricitatea poate fi produsă din surse regenerabile (e.g. fotovoltaice sau eoliene), în acest fel putem produce hidrogenul într-un mod sustenabil. De aici și numele – Hidrogenul Verde (Green Hydrogen).
• Hidrogenul poate fi produs și din combustibili fosili. Reformarea metanului cu abur este metoda cea mai populară și rentabilă de a produce hidrogen folosind metanul din compoziția gazului natural ca și materie primă. Hidrogenul produs pe această cale (cu emisii de carbon) este numit adesea Hidrogen Gri (Grey Hydrogen). Dacă hidrogenul este produs din combustibili fosili fără emisii de carbon, acesta este numit Hidrogen Albastru (Blue Hydrogen).

Viziunea Comisiei Europene

UE își propune ținte de producere a hidrogenului verde: un milion de tone până în 2024 și 10 milioane de tone până în 2030, se arată într-o analiză realizată de Future Energy Leaders (FEL) România. În prezent hidrogenul reprezintă mai puțin de 2% din mix-ul energetic european, însă CE prefigurează că ponderea acestui vector energetic ar putea ajunge la 14% în perspectiva anului 2050.

În viziunea Comisiei Europene, prioritatea este dezvoltarea hidrogenului regenerabil, produs folosind în principal energia eoliană și solară. Cu toate acestea, pe termen scurt și mediu sunt necesare alte forme de hidrogen cu emisii scăzute de carbon pentru a reduce rapid emisiile și pentru a sprijini dezvoltarea unei piețe viabile.

Planurile Comisiei Europene:

• În perioada 2020-2024, Comisia Europeană va sprijini instalarea în UE a unei capacități de cel puțin 6 GW, produse de electrolizoare pentru hidrogenul regenerabil, precum și producția de până la 1 milion de tone de hidrogen regenerabil.
• În perioada 2025-2030, hidrogenul trebuie să devină o parte intrinsecă a sistemului energetic integrat, cu o capacitate de cel puțin 40 GW generată de electrolizoarele pentru hidrogenul regenerabil și producerea a până la 10 milioane de tone de hidrogen regenerabil în UE.
• Între 2030 și 2050, tehnologiile pe bază de hidrogen regenerabil ar trebui să ajungă la maturitate și să fie desfășurate la scară largă în toate sectoarele dificil de decarbonizat.

Comisia vrea să introducă standarde, terminologie și certificare comune, pe baza emisiilor de carbon pe durata ciclului de viață și a legislației existente în domeniul climei și al energiei și în concordanță cu taxonomia UE pentru investiții durabile. Comisia va propune măsuri de politică și de reglementare pentru a promova infrastructura necesară și rețelele logistice, pentru a adapta instrumentele de planificare a infrastructurii și pentru a sprijini investițiile, în special prin planul de redresare „Next Generation EU”.

Pactul verde european este noua strategie a UE în materie de creștere – o foaie de parcurs menită să asigure durabilitatea economiei prin transformarea provocărilor climatice și de mediu în oportunități în toate domeniile de politică și prin garantarea unei tranziții juste și incluzive pentru toți.

Contrar așteptărilor, pandemia Covid – 19 nu a costituit un bocaj în demersul UE de a-și pune în aplicare viziunea privind hidrogenul, se precizează în analiza Future Energy Leaders (FEL).

Potrivit acesteia, contextul pandemic a îndeplinit unor rol catalitic, de accelerare a punerii în practică a unor proiecte transeuropene dedicate hidrogenului (precum European Hydrogen Backbone), dar și o atenție sporită din partea mediului academic și a reglementatorilor europeni care manifestă preocupare pentru construcția viitorului cadru de reglementare a unei piețe a hidrogenului.

O dovadă clară privind tranziția către hidrogen o reprezintă procesul de revizuire a Regulamentului TEN-E, mai precizează Future Energy Leaders România. Astfel, proiectele de infrastructură transfrontaliere bazate pe gaze naturale (chiar și în mix cu hidrogenul) ar înceta să beneficieze de eligibilitate pentru a fi înscrise pe lista Proiectelor de Interes Comun. Sunt încurajate proiectele de interconectare transfrontaliere care privesc dezvoltarea de rețele capabile să transporte hidrogen pur.