Ia-ți sănătatea inimii în propriile mâini! A ști sau a nu ști poate reprezenta diferența dintre a fi sau a nu fi

Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate și morbiditate în ciuda eforturilor de promovare a unui stil de viață sănătos și apariției unor tratamente noi, sigure și eficiente, împotriva unora dintre factorii de risc.

În anul 2021, Societatea Europeană de Cardiologie a publicat ghidul de prevenție cardiovasculară care promovează o perspectivă nouă în abordarea prevenției, respectiv un proces decizional care se desfășoară între medic și pacient, bazat pe evaluarea și stratificarea riscului.

A evalua și a stratifica riscul de boală vasculară, adică pe înțelesul tuturor – riscul de a face un infarct miocardic sau un accident vascular – nu înseamnă în 2023 doar a «aduna» mai mulți factori de risc care sunt în mare parte cunoscuți (hipertensiune, fumat, valori crescute ale colesterolului, diabetul zaharat, obezitatea, sedentarismul, stres, tulburări de somn, consumul exagerat de alcool) și de a discuta apoi despre stilul de viață sănătos, care deja este analizat pe toate canalele media într-o manieră mai mult sau mai puțin profesionistă, mai mult sau mai puțin pe înțelesul tuturor.

Fiecare pacient are riscul săucare derivă din istoricul familial, respectiv din bagajul genetic, din stilul de viață, alimentație, patologia asociată, în relație cu mediul în care trăiește, cu reacția personală la ritmul vieții din secolul excesului de viteză și, nu în ultimul rând, la stres.

Speranța de viață, într-o perioadă în care elementelor negative li se opun performanțele științifice și progresele în domeniul diagnosticului în stadii precoce ale posibilelor afecțiuni, este legată în primul rând de A ȘTI și de a înțelege care este starea de sănătate pe care o ai într-un anumit moment.

A ști ce risc cardiovascular ai, a ști ce se întâmplă cu inima și vasele tale este primul pas spre prevenția unor evenimente ce pot deveni fatale.

O vizită la cardiolog poate face diferența nu numai între a ști sau a nu ști, ci și între a fi sau a nu fi.

Afirmațiile pot fi ilustrate cu nenumărate exempledin activitatea noastră de zi cu zi. Am ales cazul unui pacient de 52 ani, tatăl unui băiețel de 4 ani, ce prezenta valori ale tensiunii măsurate intermitent ușor crescute, fumător, supraponderal, mereu alergând între stresul de la o activitate ce presupune inversarea ritmului circadian cu ore de somn mai puține și responsabilitățile familiale.

Pacientul s-a prezentat la un consult mai mult la rugămintea soției, fără nici un simptom de boală cardiovasculară.

Datele clinice la consult: Indicele de Masă Corporală 34kg/m2 (obezitate), tensiunea arterială (TA) 150/90mmHg, puls 68/min, fără alte semne clinice; ținând cont de valoarea colesterolului, scorul SCORE2 pentru risc vascular calculat pentru următorii 10 ani a fost 21% (semnificativ, ținând cont de vârstă). Investigații realizate:

• ECG de repaus – fără modificări
• Ecocardiografie – a arătat câteva elemente care sugerau că pacientul avea valori tensionale de mai mult timp și o foarte discretă modificare a funcției sistolice a inimii, decelată cu tehnici speciale (imagine a).

La examinarea rapidă(focus, cum spunem noi) a arterelor carotide s-au evidențiat plăci de aterom cu aspect de plăci cu risc crescut, atât calcificate, cât și cu depozite mai noi de material cu risc trombogen (imaginile b și c).

Scorul de calciu a evidențiat depuneri de Ca pe arterele coronare cu un scor de 490 – risc crescut de boală coronariană (imagine d).

Angio CT-ul de coronare a evidențiat stenoza coronariană semnificativă la nivelul uneia din arterele coronare, artera descendentă anterioară (ADA), precum și leziuni mai mici la nivelul celorlalte vase (imagine e).

S-a efectuat coronarografie de urgență într-un centru de cardiologie invazivă, care a confirmat stenoza severă de arteră descendentă anterioară cu risc iminent de ocluzie (infarct miocardic), pentru care s-a efectuat tratament intervențional prin implantare de stent farmacologic activ, cu rezultat final foarte bun (imagini f si g).

Am știut la timp, deci putem spune că am prevenit apariția iminentă a unui infract sau pierderea unei vieți, tatăl unui copil de 4 ani.

Se putea “trece” peste problema? DA, pentru că pacientul era complet asimptomatic, un risc vascular calculat de 21% putea fi abordat doar cu măsuri preventive de întrerupere a fumatului, controlul greutății, sport, monitorizare tensională, etc.

Prezența modificărilor la ecocardiografie si doppler carotidian a reprezentat un semnal? DA, au fost importante în decizia de a explora arterele coronare neinvaziv, prin Angio-CT.

Este prevenția cardiovasculară calea spre o viață mai sigură și mai sănătoasă? DA, și începe cu un consult la medic pentru o prevenție cardiovasculară personalizată.

Dr. Luminița Rotaru este Medic Primar Cardiologie în cadrul centrului medical Auxologico CardioRec, Doctor în Medicină

Articol susținut de Auxologico CardioRec

Sursă imagini: Auxologico CardioRec