Imprumuturile greoaie frineaza IMM-urile

Dobinzile la depozite si cele la credite tin cont de inflatie, de situatia macroeconomica a tarii unde o banca isi desfasoara activitatea, dar si de cheltuielile acesteia

Sectorul intreprinderilor mici si mijlocii produce 60% din PIB, tinind „in spate“ 55% din forta de munca activa a Romaniei

In prezent, in Iasi, numarul de operatori economici depaseste cu putin cifra de 25.000. Insa, daca ar fi sa-i excludem pe cei care nu si-au depus bilantul la Directia de Finante, vom constata ca in judet activeaza aproximativ 13.000 de intreprinderi mici si mijlocii. Ceea ce inseamna ca 12.000 din numarul total de firme inregistrate nu au activitate.

Principala problema de care se lovesc micii intreprinzatori este lipsa capitalului de lucru, a utilajelor si tehnologiilor de performanta. Toate s-ar putea rezolva cu un credit. Dar si creditarea reprezinta una din problemele intreprinzatorilor.

„Bancile crediteaza ca sa cistige“

Ieri, eram in sediul unei banci si o persoana, care s-a prezentat drept mic intreprinzator, a solicitat informatii cu privire la posibilitatile de creditare: „Eu nu vorbesc de 1.000 de dolari, ci vreau aproximativ 50.000 de dolari. Ma intereseaza conditiile de creditare si, evident, dobinda“.

Aflind care este dobinda, a exclamat: „E cam mare! Cind faci un credit, ajuti un om, nu-i iei haina de pe el!“ Si a plecat. Acest episod se intimpla in toate bancile si aceasta pentru ca diferenta dintre dobinda de la depozit este cu mult mai mica decit cea de la credit.

De exemplu, in general, in Romania, bancile practica o dobinda la depozitele in valuta de aproape 4%, in timp ce la credite este de aproximativ 11%. In opinia micilor intreprinzatori, diferenta dintre dobinda la depozit si cea la credit este cu mult prea mare, fiind nejustificata.

Din acest motiv, si numarul creditelor acordate intreprinderilor mici si mijlocii reprezinta cu putin peste 15% din totalul creditelor. Pe de alta parte, bancile au si ele dreptate.

Inflatia in Romania, de 5 ori mai mare decit in Europa

„Aceasta diferenta este calculata in asa fel incit sa acopere cheltuielile bancilor pentru creditare. Ea, evident, tine cont de inflatie, de situatia macroeconomica a tarii in care o banca isi desfasoara activitatea. Cred ca nu se poate vorbi de o dobinda foarte mare la creditele in valuta, daca este sa avem in vedere situatia economica a tarii.

Acum citiva ani, cind inflatia era de 300%, dobinda la depozite era de 150%, iar la credite, evident, era mai mare decit inflatia“, am fost informati de la Biroul de Presa al Bancii Comerciale Romane.

Nici in Occident lucrurile nu stau altfel. Daca o banca dintr-o tara puternic dezvoltata acorda la depozite o dobinda de 1%, la credite aceasta este de 5%. In Europa, anul trecut, inflatia s-a situat in jurul valorii de 4%, in timp ce in Romania a fost de 14%, urmind ca in acest an sa scada la 9%.

Dobinzi mari, birocratie si mai multa

Majoritatea bancilor ce functioneaza in Romania au la baza criterii foarte bine stabilite ce trebuie indeplinite de imprumutati.

Solicitantul de credit trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii minime: sa posede capitalul social minim prevazut de legislatia in vigoare; sa aiba deschise conturi in lei si/sau valuta la banca la care face creditul; sa desfasoare o activitate ce nu contravine normelor legale si care este in concordanta cu statutul sau de societate; sa justifice necesitatea creditului; sa accepte

verificarea informatiilor prezentate in documentatia de credit depusa la banca; sa prezinte credibilitate pentru rambursarea la scadenta a creditelor angajate si a dobinzilor aferente; sa prezinte garantii materiale acoperitoare; sa se conformeze cerintelor bancii care decurg din legislatia in vigoare.

Dar greul vine de-abia in momentul garantarii imprumutului. Bancile accepta mai multe tipuri de garantii.

O prima categorie este cea a garantiilor reale in care sint incluse: imobiliare – ipoteca constituita asupra unor bunuri imobile (cladiri si/sau terenuri) din patrimoniul ordonatorului (clientului) sau al altor giranti, dovedita cu extras de carte funciara; mobiliare – stabilite prin prevederile Legii 99/1999.

Apoi, sint cele personale in care sint cuprinse: fidejusiune (cautiunea) reglementata de art.

1652 din Codul Civil; polite de asigurare a riscului de neplata, emise de societati de asigurare agreate de banca; scrisori de garantie/contragarantie emise de banci agreate de banca; garantii emise de Guvernul Romaniei, Ministerul Finantelor; garantii emise de autoritati ale administratiei publice locale, in temeiul Legii nr. 189/1998.

Atit timp cit sectorul intreprinderilor mici si mijlocii produce 60% din PIB, tinind „in spate“ 55% din forta de munca activa a Romaniei, trebuie adoptate masuri care sa conduca la accentuarea dezvoltarii acestuia.