Inexistenții bani pe care tăierea posturilor vacante îi va aduce la buget

Circa 200.000 de posturi vacante ar urma să fie desființate, potrivit intențiilor asumate de conducerea Coaliției de Guvernare, pentru a se face economii la buget. Doar că pretinsele economii sunt numai pe hârtie.

Cele mai multe posturi nu sunt bugetate, astfel încât efectul pe buget va fi nul. Există și foarte puține instituții de stat care au locuri de muncă bugetate, dar și acolo la finalul anului banii se întorc la buget pentru că, nefăcându-se angajări, ei rămân necheltuiți.

„Banii aceia, chiar dacă au fost bugetați și alocați ministerelor, ei la sfârșit de an se întorc la buget întrucât nefăcându-se angajări, ei nu sunt efectiv plătiți. Dar trebuie bugetați pentru că ai în schema de personal și, teoretic, dacă angajezi pe cineva, trebuie să ai prevăzuți bani pentru a-i plăti salariul. Numai că sunt locuri în care angajările sunt blocate astfel tu practic renunțe la niște bani la care oricum renunțai nefăcând angajări”, a spus într-o discuție cu HotNews șeful unei instituții de Stat care a preferat să rămână discret în privința identității.

Punctual, Guvernul a semnat o serie de memorandumuri prin care s-au deblocat unele posturi vacante din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene și din cadrul unor instituții publice și organe de specialitate ale administrației publice centrale.

Ideea celor care au gândit o asemenea măsură a fost să elimine situații în care unii oameni erau șefi de serviciu, având în subordine 10 posturi, din care 9 erau vacante. Numai că și în cazul lor, o scădere a salariilor (de șefi de serviciu) este extrem de improbabilă, spun cunoscători ai problemei.

În plus, unele ministere acuză nevoi de personal de natură a le afecta grav activitatea. Un exemplu este Justiție, unde lipsa de personal duce la prescrieri ale faptelor. Din interiorul sistemului judiciar, o problemă care este relatată frecvent este cea a lipsei de personal, coroborată cu volumul mare de dosare.

România ar trebui să aibă, teoretic, 5.000 de procurori și judecători, însă mai puțin de 80% din schema de pe hârtie era acoperită la finele anului trecut. Situația este dinamică, însă valul de pensionări recente nu poate decât să contribuie la adâncirea deficitului.

Anul acesta, numărul celor care au intrat în sistem a fost mai mic decât al celor care s-au pensionat, ceea ce face ca dorința Ministerului Justiției ca 95% din posturile de judecător și 80-85% din posturile de procuror să fie ocupate până în 2015 să fie una ambițioasă.DNA, de pildă, ar trebui să aibă 195 de procurori, însă la finele lunii trecute avea un efectiv de doar 151, potrivit unui răspuns oferit Europei Libere.

„Gradul de ocupare care se menține scăzut, dar si fluctuația de personal în rândul procurorilor sunt de natură a afecta, în unele situații, durata urmării penale, având în vedere că, același volum de lucru este repartizat unui mai mic de procurori decât numărul prevăzut conform schemei complete de personal”, precizează DNA, pentru Europa Liberă.

Nici la Ministerul de Interne lucrurile nu arată mai bine. Cosmin Andreica, președintele sindicatului Europol: ”Poliția Română funcționează în regim de avarie, pentru că nu poate să facă față cu numărul mare de situații cu care se confruntă. În majoritatea cazurilor, polițiștii sunt chemați de acasă să intervină la cazuri, ceea ce înseamnă că noi doar reacționăm când se întâmplă ceva și nu avem capacitatea de a preveni.”

Deocamdată, discursul ministrului Finanțelor Marcel Boloș este doar un exercițiu de imagine premergător campaniei electorale, făcut în lipsa unei analize punctuale a acelor posturi vacante la care se va renunța și a unor calcule care să arate cât se economisește și, mai ales, cum.