Înghețarea salariilor bugetarilor e pusă pe seama solicitărilor Comisiei Europene / Ce economii ar urma să aducă la buget Ordonanța trenuleț

Înghețarea salariilor bugetarilor propusă prin Ordonanța trenuleț este pusă pe seama unei recomandări a Comisiei Europene, potrivit documentelor care însoțesc textul final al Ordonanței trenuleț.

Măsurile pe care Ordonanța trenuleț le propune vor aduce, în opinia Ministerului Finanțelor, o economie la buget de 133 miliarde de lei (prin reducerea cheltuielilor cu 126 mld lei și creșterea veniturilor cu 7 miliarde de lei).

Începând din aprilie 2020, România se află în procedura de deficit excesiv (PDE), în condițiile depășirii, în anul 2019, a limitei de 3% pentru deficitul bugetar, stabilită în cadrul Pactului de stabilitate și creștere (PSC).

În recomandarea sa din iunie 2021 formulată în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE, Consiliul a recomandat României să își reducă deficitul total la 8,0% din PIB în 2021, la 6,2% din PIB în 2022, la 4,4% din PIB în 2023 și la 2,9% din PIB în 2024. Această reducere era coerentă cu o rată de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete de 3,4% în 2021, de 1,3% în 2022, de 0,9% în 2023 și de 0,0% în 2024.

În 2023, deficitul bugetar conform datelor publicate de Eurostat a înregistrat un nivel de 6,5% din PIB, cu 2,1 puncte procentuale peste ținta stabilită de Consiliu, de 4,4% din PIB.

Conform  recomandării Comisiei Europene din iunie 2024 (COM (2024) 623 final), România trebuie să limiteze creșterea cheltuielilor primare nete la o rată compatibilă cu reducerea deficitului public către valoarea de referință de sub 3% din PIB prevăzută în tratat și să mențină datoria publică la un nivel prudent pe termen mediu, arată inițiatorii Ordonanței.

„În acest context se impune adoptarea de măsuri care să limiteze creșterea cheltuielilor permanente, până la un nivel care să permită respectarea condiţionalităţilor asumate de Guvernul României, inclusiv în ceea ce priveşte nivelul deficitului bugetar și să evite crearea premiselor unui dezechilibru bugetar, cu consecințe negative asupra performanţelor fiscale şi externe ale României”, se arată în Nota de Fundamentare.

Ce propune Ordonanța trenuleț legat de salariile bugetarilor

• Menținerea în anul 2025 a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, din administrația centrală și locală, precum și a indemnizațiilor aferente funcțiilor de demnitate publică și funcțiilor asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017, la nivelul acordat pentru luna noiembrie 2024;

• Menținerea în anul 2025 a cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna noiembrie 2024, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții;

• În anul 2025, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se va compensa numai cu timp liber corespunzător;

• Neacordarea în anul 2025 a biletelor de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă, reglementate de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, și nici a premiilor prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017;