Interviu audio Profesorul Mihail Batistatu despre exploatarea gazelor de sist: Tehnologia este destul de neprietenoasa cu mediul

Exploatarea gazelor de sist in Romania a devenit un subiect de mare interes din momentul in care s-a aflat ca a facut obiectul discutiilor americano-romane de saptamana trecuta. Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe, ministrul Teodor Baconschi a discutat cu secretarul de stat american Hillary Clinton despre posibilitatea implicarii Statelor Unite in oferirea de expertiza pentru proiecte comune in domeniul exploatarii gazului de sist. Contactat de HotNews.ro., Mihail Batistatu, Conf. Univ. la Institutul National de Petrol si Gaze din Ploiesti, a declarat ca inca nu au fost facute cercetari privind potentialul Romaniei in privinta gazelor de sist.

• Insa, din experienta altor state, s-a constatat ca tehnologia utilizata in exploatarea acestor gaze „este destul de neprietenoasa cu mediul”. „La fiecare sonda, vorbim de sute de mii de ape poluate care trebuiesc depozitate, epurate si apoi refacut mediul in zona respectiva”, a precizat profesorul. „Insa cu masurile necesare se poate limita impactul asupra mediului”, a adaugat Mihail Batistatu. Pe de alta parte, exploatarea acestor resurse ar putea reprezenta un avantaj pentru Romania, deoarece „preturile sunt mai mici decat ce cumparam noi de la rusi”, a precizat Batistatu.

Rezervele dovedite de gaze naturale din Romaniaar putea fi epuizate in 10-11 ani, potrivit celor mai noi estimari ale Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM). In conditiile in care nu exista siguranta descoperirii unor noi mari resurse, riscul cresterii dependentei de gazele rusesti este foarte mare. De aceea autoritatile romane sunt obligate sa-si concentreze atentia asupra proiectelor de diversificare a surselor de aprovizionare, precum Nabucco sau AGRI. O solutie ar mai fi exploatarea gazelor neconcentionale, mai exact a gazelor de sist.

Astfel de gaze se gasesc intre placile de sisturi, iar substantele chimice in procesul de fisurare a rocilor risca sa ajunga in multe cazuri chiar in panzele freatice si sa le polueze.

In Europa, cea mai avansata tara din punct de vedere al explorarilor este Polonia. Statele Uniunii Europene, cu exceptia Frantei, sunt deschise posibilitatii explotarii rezervelor de gaze naturale. De altfel, in luna aprilie, Franta a deschis calea legislativa pentru interzicerea explorarii si exploatarii gazelor de sist din motive legate de protectia mediului.

Controversele legate de exploatarea gazelor de sist nu se opresc aici. In luna iunie, presa britanica arata ca o operatiune experimentala de extragere a gazelor naturale din placile de sist din Lancashire a fost oprita, sub suspiciunea ca ar declansa cutremure. De altfel, inca acea perioada chiar au fost inregistrate doua mici cutremure.

In privinta acestor riscuri de mediu, Alexandru Patruti, presedintele ANRM, sustine ca sunt „doar speculatii” si a dat exemplul SUA care isi asigura 50% din necesar din exploatarea gazelor de sist.

Descarca fisierul audio in format MP3

Principalele declaratiiale profesorului Mihail Batistatu

• Despre rezervele de gaze de sist. Resursele sunt inca departe de a fi evaluate, pentru ca nu s-au facut cercetari in acest sens. Este un tip de roca care in ultimii  10 ani a fost tratata foarte putin. Astfel, se fac presupuneri mai mult pe baza evolutiei bazinului sedimentar si pe baza faptului ca sunt roci care au  generat la un moment dat hidrocarburi care au migrat ulterior si au format resursele actuale de petrol. Dar cu exactitate este foarte greu sa spunem care  este potentialul. In plus, nu tot ce prezinta niste caracteristici favorbile este si exploatabil.
• Stiu ca s-au demarat niste lucrari la nivelul OMV si lucrarile constau mai mult intr-o inventariere a extinderii unor formatiuni geologice care ar putea sa  prezinte conditii favorabile existentei acestor gaze, respectiv la nivelul depresiunii Barladului. Acum toata lumea este entuziasmata de ceea ce vor sa faca  ei de Chevron si Mol. In general, se fac niste prognoze pe baza carora se estimeaza niste rezerve posibile. Pe masura gradului de cunoastere, devin probabile  dupa care se transforma in rezerve dovedite.
• Despre rezervele de gaze conventionale. La nivelul actual de productie o sa mai mearga 15-20 ani. Mai sunt si recentele descoperiri de gaze din zona olteniei. Sonda  pe care au intalat-o produce 500.000-600.000 mc gaze/zi si probabil ca o sa se extinda exploatarea. Estimez ca sunt vreo 2 mld de cubi de gaz.
• Se mai descopera si in alte zone. Toata lumea stie deja despre resursele de gaze din platoul continenteal al Marii Negre, teritoriul care ne-a fost  retrocedat in urma procesului de la Haga, unde, potrivit unor estimari, sunt 40-50 mld mc gaze.
• Rezervele sunt intodeauna cu caracter secret, noi doar facem estimari, dar nu avem acces la datele acestea. Sunt datele companiei sau Agentiei Nationale  pentru Resurse Minerale. Noi putem sa facem o similitudine, corelare, dar nimeni nu spune exact cat mai are.
• Riscuri legate de exploatarea gazelor de sist. Tehnologia este destul de neprietenoasa cu mediul, nu ca aurul de la Rosia Montana, ca nu se lucreaza cu  cianuri. Insa cantitatile de fluide necesare operatiunilor de fracturare a formatiei ca sa produca sisturile acestea sunt foarte mari, peste 100.000 mc de  apa. Si in apa aceasta se dizolva niste substante. In general aceste sisturi sunt la adancimi suficient de mari incat sa nu polueza panza freatica.
• Insa dupa operatia de fracturare, volumele de apa care se introduc sunt recuperate partial intr-o prima faza. In timpul exploatarii, normal ca revin la  suprafata si apoi trebuie depozitate undeva si apoi recuperate. La fiecare sonda, vorbim de sute de mii de ape poluate care trebuiesc depozitate, epurate si  apoi refacut mediul in zona respectiva.
• Cu masurile necesare se poate limita impactul asupra mediului. Dar ca peste tot, de multe ori ceea ce scrie pe hartie nu se respecta pe teren. Dar din punct  de vedere al potentialului energetic, poate fi si aceasta o portita pentru obtinerea independentei energetice.
• Gradul de concetrare a populatiei nu este excesiv in zonele avute in vedere. In ceea ce priveste populatia, nu este un element primordial…sunt zone  agricole care se scot din circuit, sunt iazuri foarte mari. Sunt cateva hectare bune care trebuie alocate unui astfel de experiment.
• De ce se opune Franta exploatarii gazelor de sist? In Franta sunt cateva lucruri care pot da de gandit. Franta este una dintre tarile cu cele mai putine  resurse din Europa. In Franta se consuma anual circa 15-18 milioane de tone de lemn pentru incalzire. Franta are o serie intreaga de centrale nucleare. Acum  germania vrea sa inchida centralele lor, in schimb cumpara energie din Franta. Sunt si niste vectori economici care afecteaza atitutidnea unei tari la un  moment dat.
• Risc mare de producere a cutremurelor? Nu stiu cat de veridic este acest lucru. Cutremurul este mai putin plauzibil. Intr-adevar daca sunt straturi de  suprafata, s-ar putea sa apara asa ceva, dar in straturile de suprafata nu sunt prea multe perspective de resurse. De aceea, se lucreaza la adancimi de peste  1.000-2.000 m.
• Despre costuri. Mi se pare ca SUA au investit vreo 25 mld dolari in asa ceva. Costurile sunt mari, dar tehnologia este foarte sofisticata si cere foarte multe utilaje  specifice, cel putin pentru operatiile acestea de fracturare hidraulica.
• Insa chiar si in aceste cazuri, daca zacamantul este bun, preturile sunt mai mici decat ce cumparam noi de la rusi.