Sari direct la conținut

​INTERVIU Cum a ajuns România să declare epidemie de gripă în anul în care s-au vaccinat cei mai mulți români din ultimii 10 ani

HotNews.ro
Medicul Gindrovel Dumitra, Foto: AGERPRES
Medicul Gindrovel Dumitra, Foto: AGERPRES

​Numărul românilor care s-au vaccinat anul acesta împotriva gripei este cel mai mare din ultimii 10 ani (după pandemia din 2009). Cu toate acestea, abia s-a apropiat de jumătate din numărul celor care fac parte din categorii considerate foarte vulnerabile în fața virusului și ar trebui să se vaccineze anual, explică, într-un interviu acordat HotNews.ro, Gindrovel Dumitra, medic de familie și coordonatorul Grupului Național de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei. Este unul dintre factorii care au dus la declanșarea epidemiei, dar nu singurul, spune medicul Gindrovel Dumitra. El subliniază că „nu putem spune că s-au făcut neapărat greșeli care au dus la declararea epidemiei”, mai ales că virusul gripal este unul capricios – poate suferi modificări importante de la un an la altul.

Info pe scurt:

  • Virusul gripal este unul capricios. Gindrovel Dumitra a explicat pentru HotNews.ro că, în afara măsurilor pe care le putem lua, cea mai importantă fiind vaccinarea, numărul cazurilor de gripă ține foarte mult și de capriciile acestui virus: „Nu putem spune că s-au făcut neapărat greșeli care au dus la declararea epidemiei, ci pur și simplu este o caracteristică gripei, în sensul că este foarte posibil să avem sezoane în care gripa evoluează la un nivel minimal, așa cum s-a întâmplat în alți ani, când România nu a declarat epidemie de gripă, sau este foarte posibil să existe sezoane în care există un număr foarte mare de cazuri.”
  • Virusul gripal poate suferi modificări de la un an la altul, iar vaccinul protejează în primul rând împotriva tipului de virus de anul trecut. „La anul e posibil să fie un alt virus sau același virus, care să sufere modificări”, spune medicul Gindrovel Dumitra, care subliniază că, tocmai din acest motiv, vaccinul gripal este mai eficient la începutul sezonului, iar eficiența să scadă către sfârșitul sezonului. Acest lucru „nu știrbește însă din importanța vaccinării”, subliniază Gindrovel Dumitra.
  • Cel puțin 4 milioane de români ar trebui să se vaccineze anual. 25% din populația României suferă de o boală cronică, potrivit raportărilor oficiale. Bolnavii cronici fac parte din așa-numitele „categorii aflate la risc”, considerate foarte vulnerabile în fața virusului gripal, alături de copiii între 6 luni și 5 ani, personalul medical, femeile însărcinate și orice persoană care are peste 65 de ani indiferent dacă suferă sau nu de o boală cronică. Ei ar trebui să se vaccineze anual împotriva gripei. Toate aceste persoane ar trebui să se vaccineze anual împotriva gripei.
  • Două milioane de români s-au vaccinat. Anul acesta, Ministerul Sănătății a cumpărat 1,5 milioane de doze de vaccin, distribuite gratuit în cabinetele medicilor de familie pentru categoriile aflate la risc. Alți aproximativ 500.000 de români s-au vaccinat până acum pe cont propriu.
  • Număr-record de români vaccinați. Două milioane de români vaccinați împotriva gripei este însă o cifra record pentru ultimii 10 ani. Doar în anul 2009, când în întreaga lume a fost pandemie de gripă, s-au vaccinat mai mulți români decât acum – 3 milioane.
  • Cum arată vaccinarea împotriva gripei în alte țări. Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca 75% dintre persoanele cu risc să fie vaccinate, procent pe care îl ating sau se apropie de el doar câteva țări din Europa: Marea Britanie, Olanda, unele dintre țările nordice. În schimb, Statele Unite recomandă vaccinarea întregii populații.
  • Care sunt principalii factori care duc la declanșarea unei epidemii de gripă?

Medicul Gindrovel Dumitra ține să sublinieze că „Nu putem spune că s-au făcut neapărat greșeli care au dus la declararea epidemiei, ci pur și simplu este o caracteristică gripei, în sensul că este foarte posibil să avem sezoane în care gripa evoluează la un nivel minimal, așa cum s-a întâmplat în alți ani, când România nu a declarat epidemie de gripă, sau este foarte posibil să existe sezoane în care există un număr foarte mare de cazuri, situație în care este necesară chiar declararea epidemiei de gripă.”

Principalii factori ai apariției epidemiei, dar nu singurii, sunt, pe de o parte, „contextul general – reprezentat de circulația virală, ce fel de virus vine, cât de potrivit este cu cel din vaccin sau cât de diferit este față de anul trecut, pe de o parte, iar pe de altă parte, este acest aspect – ce facem noi ca să ne protejăm, și aici intervine vaccinarea”, spune Gindrovel Dumitra.

Modificările pe care virusul gripal le poate suferi de la un an la altul pot să creeze multe probleme, explică medicul Gindrovel Dumitra: „În primul rând vorbim, pe de o parte, despre un virus care are anumite caracteristici. Principala cracteristică a virusului gripal o constituie faptul că el se poate modifica în timp. Este o caracteristică a virusurilor ARN, care sunt instabile, spre deosebire de virusurile ADN, care sunt mai stabile și nu se modifică. Practic, este foarte posibil ca anul acesta să avem o modificare a unui virus, iar anul viitor această modificare să ofere o protecție foarte redusă a unei persoane care s-a îmbolnăvit sau a fost vaccinată cu acel virus gripal.”

Virusurile gripale sunt de mai multe tipuri, iar Organizația Mondială a Sănătății identifică virusurile gripale cele mai periculoase: „Mai mult decât atât, virusurile gripale sunt de mai multe tipuri – tipul A, tipul B. În cadrul tipurilor avem mai multe subtipuri. De obicei, Organizația Mondială a Sănătății face o estimare în ceea ce privește circulația gripală și identifică, pe baza unor metode matematice, care sunt virusurile gripale ‘candidate’, să le spunem așa, la dezvoltarea unei epidemii în sezonul gripal viitor”, adaugă medicul.

Producția vaccinului gripal începe la începutul anului, iar Organizația Mondială a Sănătății este cea care recomandă care să fie compoziția vaccinului: „De cele mai multe ori, OMS oferă o potrivire între estimarea pe care a făcut-o și, mai departe, realitatea, circulația gripală sezonieră. În baza acestei estimări, firmele producătoare de vaccinuri lansează producția. Dar aici avem din nou o problemă. Și anume faptul că pentru a putea ajunge ca, la nivelul lunii septembrie-octombrie, să fie disponibil vaccinul gripal la nivel mondial, producția se lansează undeva în luna ianuarie și, mai departe, trebuie direcționată către tipurile circulante undeva în luna martie, atunci când Organizația Mondială a Sănătății emite recomandarea privind compoziția vaccinului gripal”, explică Gindrovel Dumitra.

Vaccinul gripal este mai eficient la începutul sezonului, subliniază medicul: „Așa cum am spus, această modificare pe care o suferă virusul gripal face, la un moment dat, ca vaccinul gripal să fie mai eficient la începutul sezonului, iar eficiența să scadă către sfârșitul sezonului, dar fără a știrbi din importanța vaccinării. De ce? Pentru că este, practic, cel mai bun lucru pe care îl putem face. Nu putem să creăm un vaccin care să fie, în acest moment, valabil pentru toate tipurile circulante, iar în cadrul aceluiași tip, practic, un vaccin care să fie valabil și în cazul în care virusul se modifică.”

„Acesta este principalul factor, care este reprezentat de virusul în sine”, este concluzia lui Gindrovel Dumitra.

  • 25% din populația României suferă de o boală cronică și ar trebui să se vaccineze obligatoriu. Care sunt recomandările OMS

Al doilea factor care poate duce la declanșarea unei epidemii „este, fără discuție, ceea ce facem noi, oamenii, masa receptoare. Masa receptoare este constituită din acele persoane care nici nu au experimentat o boală, astfel încât să capete anumiți anticorpi la un moment dat împotriva acelui virus. Am explicat mai devreme de ce, pentru că la anul este posibil să fie un alt virus sau același virus, care să sufere modificări, iar eficiența protecției naturale să fie destul de redusă”, spune medicul Gindrovel Dumitra.

Potrivit acestuia, forma prin care putem să reducem numărul persoanelor receptoare o constituie vaccinarea: „Vaccinarea, conform recomandărilor OMS, ar trebui să atingă 75% din grupele la risc. Grupele la risc pe care le cunoaștem sunt copiii de la 6 luni la 5 ani, personalul medical, pacienții cu boli cronice, gravidele și orice persoană care are 65 de ani sau peste, indiferent dacă are sau nu o boală cronică”, arată coordonatorul Grupului Național de Vaccinologie.

Pentru România, raportările oficiale spun că aproximativ 25% din populație suferă de o boală cronică, „ceea ce înseamnă că am avea nevoie de aproximativ 4 milioane de doze de vaccin administrate în fiecare an. Anul în care a fost administrat cel mai mare număr de doze de vaccin a fost anul 2009, când au fost administrate 3 milioane de doze, în cursul pandemiei de gripă din acel an. Anul acesta, ne-am apropiat la două milioane de doze – este cel mai mare număr de doze administrate în ultimii 10 ani”, subliniază Gindrovel Dumitra.

Potrivit medicului, acest lucru se vede, „pentru că, după cum observați, numărul deceselor este mai mic decât anul trecut, la fel și numărul cazurilor de gripă – cu toate că este important, cu toate că avem epidemie, este oarecum mai mic decât numărul de cazuri pe care l-am avut în sezonul precedent”.

„Statele Unite ale Americii au renunțat la recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății de vaccinare a 75% din grupele de risc și a trecut la recomandarea de vaccinare a întregii populații. Acolo nu mai există un procent, dacă vrem să nu avem decese, dacă vrem să prevenim cazurile de gripă, atunci trebuie să avem vaccinată întreaga populație, spun americanii. Europenii au păstrat în continuare această recomandare de a vaccina în procent de 75% grupele la risc, procent pe care îl ating sau se apropie de el doar câteva țări din Europa: Marea Britanie, Olanda, unele dintre țările nordice”, amintește medicul.

Gindrovel Dumitra mai spune că „în cazul pacienților din afara grupelor de risc, al populației care rămâne în mare parte neimunizată, dar care nu suferă de boli cronice, este oarecum minimizat riscul.”

„Cam aceștia sunt principalii factori ai apariției epidemiei. Este, pe de o parte, un context general – contextul reprezentat de circulația virală, ce fel de virus vine, cât de potrivit este cu cel din vaccin sau cât de diferit este față de anul trecut, pe de o parte, iar pe de altă parte, este acest aspect – ce facem noi ca să ne protejăm, și aici intervine vaccinarea”, este concluzia medicului Gindrovel Dumitra.

  • Epidemie de gripă în România, pentru al doilea an consecutiv

Autoritățile au declarat joi epidemie de gripă în România, pentru al doilea an consecutiv. Motivul este că în ultima săptămână s-a înregistrat o creștere de peste 99% a numărului de îmbolnăviri, dublu față de nivelul așteptat. În țara noastră s-au înregistrat în ultima săptămână peste 7.000 de cazuri de gripă, a anunțat Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică.

În total, 23 de oameni au murit din cauza gripei în acest sezon. Cei mai mulți dintre ei sufereau și de alte afecțiuni și erau nevaccinați, dar au existat și excepții.

În urmă cu un an, România a fost afectată de o epidemie de gripă soldată cu aproape 200 de decese.

Citește și:

Alegeri 2024: Vezi aici prezența și rezultatele LIVE pe hartă și grafice interactive.
Sondaje, Comparații, Informații de la celelalte alegeri. Toate datele esențiale pe alegeri.hotnews.ro.
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro