INTERVIU Tudor Pop, deputatul USR care propune sancționarea televiziunilor ce promovează anti-vacciniștii: "Așa cum există fake news în politică, există fake news și în sănătate" / "Pacientul este ca un fel de sens giratoriu ocolit de toată lumea"
Televiziunile care promovează în emisiuni neadevăruri pe teme medicale „rostogolite” de persoane necalificate, precum anti-vacciniștii, fără să prezinte și opinia unui medic specialist, ar putea fi în curând sancționate, iar românii care plătesc asigurări de sănătate ar putea avea acces, la cerere, la toate decontările efectuate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate în numele lor, „așa cum la supermarket primești bon pentru produsele cumpărate” – sunt două proiecte de lege depuse recent de USR și inițiate de deputatul Tudor Pop. Într-un interviu pentru HotNews.ro, Tudor Pop explică de ce este important să avem aceste legi „de bun simț”, ce șanse au proiectele sale să treacă de Parlament și cum se văd câteva dintre problemele sistemului sanitar prin ochii unui membru al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților: criza de personal medical, în special din mediul rural, un proiect al legii vaccinării blocat de aproape un an în Parlament și pacienți puși în mijlocul sistemului de sănătate „doar pe hârtie”.
Info pe scurt:
- Fiecare român plătitor de asigurare de sănătate ar trebui să aibă acces la toate decontările pe care Casa de Asigurări de Sănătate le face în numele său, la fel cum „la supermarket primești bon pentru produsele cumpărate”, spune Tudor Pop, membru al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților și inițiatorul unui proiect de lege în acest sens. Cel mai mare opozant al propunerii legislative este chiar CNAS.
- „Așa cum există fake news în politică, există fake news și în sănătate”. Deputatul USR și-a propus să stopeze dezinformările din sănătate, precum cele „rostogolite” de anti-vacciniști sau cele de tip „salata de țelină amestecată cu salată de varză poate fi un tratament alternativ la cancer” printr-un proiect de lege ce vizează sancționarea televiziunilor, dacă nu cer și opinia unui medic.
- Proiectul legii vaccinării, „unul dintre cele mai importante proiecte de lege din sănătate din ultimii ani”, este blocat de aproape un an în Parlament. Tudor Pop spune că acest lucru se întâmplă din două motive: „controversa legată de așa-zisa obligativitate a vaccinării” și faptul că „coaliția PSD-ALDE nu are curajul să își asume acest proiect de lege”.
- În mediul rural din România, o persoană din zece nu a fost niciodată la un control medical. Deputatul USR spune că intenționează ca, în toamnă, să depună un proiect care să creeze cadrul legislativ pentru un program național de sănătate în mediul rural.
- Tudor Pop crede că, pentru a avea un sistem de sănătate funcțional, „ar trebui în primul rând să începem cu o reformă a administrației din jurul sănătății. Avem nevoie de instituții deschise și profesionalizate ca să atacăm toate zonele vulnerabile.”
Alina Neagu:Să începem cu proiectul de lege care propune ca toți asigurații să aibă acces la lista decontărilor efectuate de Casa de Asigurări de Sănătate in numele lor. Sunteți unul dintre inițiatorii acestui proiect, care vine pe fondul unor suspiciuni și a unor anchete privind decontări ilegale, pentru servicii fictive, efectuate în numele unor pacienți în ultimii ani. De ce este important acest proiect de lege?
Tudor Pop: Cred că în primul rând este dreptul asiguraților de a avea acces la informații care îi privesc și aș vrea să fac aici o paralelă foarte ușor de înțeles: te duci la supermarket, cumperi tot felul de produse și la sfârșit primești un bon pe care sunt înregistrate produsele și costul aferent fiecărui produs. Cu această paralelă simplă cred că am surprins foarte bine nevoia asiguraților români de a avea acces la tot ceea ce se decontează în numele lor.
Cred că este o propunere legislativă ultra necesară pentru că, din păcate, din 2012, de când Direcția Națională Anticorupție a început să se aplece asupra fenomenului decontărilor fictive, s-au demantelat nenumărate rețele care, practic, au folosit Casa de Asigurări de Sănătate ca pe un paravan pentru decontări fictive. În ultimii 6 ani au fost peste 22 de condamnări definitive pe cazuri privind decontări fictive, au fost prejudicii de peste 100 de milioane de lei și, din păcate, toate aceste lucruri au un impact extrem de negativ în viața oamenilor și de aceea nu mă feresc să spun că fiecare decontare fictivă este un act criminal, din păcate. Pentru că mă prejudiciază pe mine, pe tine, pe toți oamenii de bună credință care își plătesc contribuțiile la sănătate.
Tudor Pop despre necesitatea transparentizării decontărilor CNAS:
A.N.:Ce schimbări concrete propune proiectul de lege al USR?
T.P.: Forma actuală a legii, din păcate, este una un pic restrictivă: ea se referă doar la serviciile medicale decontate în numele pacienților, dar exclude medicamentele, dispozitivele medicale și echipamentele medicale. Practic, se propun două modificări foarte simple: în primul paragraf pe care l-am propus, extindem această listă de servicii și produse decontate, deci facem trecerea la servicii, medicamente, echipamente și dispozitive medicale.
A doua prevedere din propunerea noastră legislativă reglementează, practic, felul în care asigurații au acces la aceste informații. În forma actuală a legii, ei au acces la cerere, în termen de 30 de zile, în scris, lucru pe care noi l-am completat, introducând în propunerea noastră și varianta electronică, prin e-mail. Totodată, am propus ca pacienții să aibă acces la dosarul electronic de sănătate și să consulte acolo lista serviciilor, medicamentelor, a dispozitivelor medicale care au fost decontate în numele lor, sau prin poștă, în cazul în care deconturile efectuate în numele lor depășesc de trei ori decontul mediu.
A.N.: În ce stadiu este proiectul în Parlament și ce susținere are?
T.P.: Proiectul a fost semnat de mai mulți membri USR, dar a primit și susținere, cel puțin formală, din partea celorlalte partide. A fost la Senat, unde a primit aviz favorabil de la Comisia de Muncă. Din păcate, Comisia de Sănătate i-a dat aviz negativ și a recomandat mai departe plenului Senatului să dea raport negativ proiectului de lege. Au fost mai multe argumente aduse împotriva acestui proiect de lege din care, sincer, am înțeles prea puțin.
A.N.:Din câte știu, Casa de Asigurări de Sănătate se opune acestor modificări.
T.P.: Cea mai mare opoziție a venit, culmea, chiar din partea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Și motivele invocate au fost atât de natură tehnică, cât și de natură subiectivă – nu știu cum să spun altfel. Unul dintre motivele invocate de reprezentanții Casei a fost că nu au disponibilitate tehnică pentru a face posibil accesul asiguraților la lista cu deconturi. Ei invocă, practic, faptul că nu pot corela platforma dosarului electronic de sănătate cu alte platforme unde sunt înregistrate costurile aferente serviciilor. Lucrul ăsta, însă, se poate rezolva destul de ușor: vorbim de niște săptămâni de programare a sistemului, în așa fel încât cele două platforme să fie sincronizate și tu, ca pacient, să poți să ai acces la genul ăsta de informații. Un alt motiv invocat a fost dreptul și nevoia de intimitate a asiguraților, în ideea că această propunere de modificare a legii prevede că, în cazul în care suma deconturilor a depășit de trei ori media anuală, tu, ca asigurat, să primești o scrisoare acasă, iar ei spun: „Nu este posibil acest lucru, dacă acea scrisoare, care conține informații medicale, este citită de altcineva?” În teorie există această posibilitate, în practică, ea este foarte mică.
Pe de altă parte, eu cred că CNAS are nevoie de genul ăsta de proiect, pentru că, fiind compromisă, din punctul meu de vedere, ca instituție, și fiind o instituție care are nevoie de un audit extern – să vedem cum funcționează, să vedem cum s-au cheltuit cele 100 de milioane de euro pe platformele informatice, să vedem cine sunt responsabili pentru scandalurile din ultima vreme și pentru faptul că platformele se tot blochează. Cred că genul ăsta de proiect de lege care, practic, invită la transparență ar fi o ocazie foarte bună pentru Casa de Asigurări de Sănătate să dea un semnal că este dispusă să se reformeze, că este dispusă să își construiască relația de încredere cu pacienții și cu corpul profesional, cu medicii de familie.
Tudor Pop despre legea care anti-fake news în sănătate:
A.N.: Sunteți și inițiatorul unui proiect împotriva anti-vacciniștilor, îi putem spune și așa. Practic, propuneți ca televiziunile care invită persoane necalificate în emisiuni și dezbateri pe teme medicale să fie sancționate.
T.P.: Așa cum există fake news în politică, din păcate, există fake news și în sănătate. Această propunere legislativă prevede ca în emisiunile axate pe sănătate, producătorul sau moderatorul emisiunii să creeze atât spațiu pentru opinii personale, dar să asigure și spațiu pentru intervenția unui medic specialist. Nu mi se pare etic, ca producător sau ca radiodifuzor, să încurajezi un anumit tip de informație care nu are o baza științifică și, în același timp, să nu contrabalansezi genul ăsta de informație cu părerea unui medic specialist. Asta este o lege de bun simț, care nu ar fi fost necesară acum 10 ani. Din păcate, o minoritate necalificată a primit, în ultimii ani, acces la diferite platforme de informare publică, printre care și internetul, și a folosit aceste platforme pentru a răspândi informații care nu au, din păcate, un fundament științific. Încet-încet, lucrurile au escaladat și, de pe platformele de socializare, oamenii aceștia au primit tribună în mass-media.
Nu este un proiect care se adresează doar anti-vacciniștilor, pentru că sunt multe tipuri de dezinformări în sănătate. Un alt narativ care se rostogolește este acela că, spre exemplu, salata de țelină amestecată cu salată de varză poate fi un tratament alternativ la cancer. Ceea ce este, în cel mai bun caz, o prostie, dar, din păcate, sunt foarte mulți oameni care iau foarte în serios povestea asta și ajung să nu mai aibă încredere în medicina bazată pe dovezi, ajung să nu mai aibă încredere în tratamente dovedite științific, și astfel își pun în pericol viața. Din păcate, genul ăsta de informații se propagă ca având valoare de adevăruri la nivelul societății. Ultimele două cazuri de rujeolă, în care au murit doi sugari, dacă nu mă înșel, unul dintre ultimele două decese a fost cauzat de faptul că părinții unui bebeluș de 10 luni au refuzat vaccinarea, invocând faptul că vor să mai aștepte să mai crească copilul. Ei bine, dacă și-ar fi vaccinat copilul, nu ar fi ajuns să trăiască această dramă.
A.N.: Cum a fost primită propunerea legislativă?
T.P.: Propunerea a fost din nou bine primită, ea a fost semnată de aproape toți membrii Comisiei de Sănătate, din care fac parte și membri PSD, și membri PNL, PMP și UDMR. Într-adevăr, este devreme să ne pronunțăm pe ce va urma. Am văzut că intră pe ordinea de zi în comisie abia din toamnă. Vom avea o perioadă de 3 luni în care vom mai putea dezbate pe marginea acestui proiect și ce aduce el bun în sistemul de sănătate.
A.N.: Știu că sunteți un mare susținător al vaccinării și al legii vaccinării. Avem un proiect de lege a vaccinării, inițiat de Ministerul Sănătății, care stă de luni bune în Parlament, de la inceputul actualei sesisuni parlamentare mai exact, de aproape un an.
T.P.: Este un proiect inițiat de Guvern, un proiect ultra-necesar, care a stârnit nenumărate controverse și nenumărate dezbateri, atât formale, cât și informale, un proiect care la noi este pe nedrept considerat controversat. Un proiect pe care, deși l-a inițiat, PSD nu și-l asumă în clipa de față și care este blocat în Comisia de Sănătate din Camera Deputaților pentru că, din păcate, există presiuni atât din interiorul PSD, cât și din exterior, dintr-o anumită parte a societății civile, ca acest proiect să nu fie adoptat. De ce spun că este un proiect ultra-necesar? El prevede, printre altele, obligația ca Ministerul Sănătății să asigure un stoc de vaccinuri în avans pe doi ani de zile, iar lucrul ăsta ar crea o predictibilitate și ar anula toate acele crize despre care auzim, o dată la 3-4 luni, că nu mai există vaccinuri pe stoc.
De ce este contestat acest proiect? De ce există un puternic curent anti-vaccinare? Principalul motiv pentru care acest proiect este blocat în Comisia pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților este controversa legată de așa-zisa obligativitate a vaccinării. Dacă ne uităm cu atenție în lege, o să vedem că părinții care nu doresc să își vaccineze copiii au, pe de altă parte, obligația să se informeze: au obligația de a participa la două ședințe de consiliere în cursul unui an. Abia dacă refuză aceste ședințe de consiliere, ei sunt amendați. Iar în ceea ce privește interzicerea accesului copilului nevaccinat în comunitate, iarăși este un mit fals, rostogolit de anti-vacciniști. În forma actuală a proiectului de lege care se află în dezbatere, acest lucru se întâmplă doar dacă în comunitatea respectivă are loc o epidemie. Din păcate, PSD nu își asumă această responsabilitate. Nu înțeleg, sincer, de ce au mai ieșit cu ea din Guvern. Nu este o lege care are o singură temă: ne vaccinăm obligatoriu. Este o lege care prevede drepturi, obligații și sancțiuni pentru tot circuitul instituțional care are legătură cu actul vaccinării. Din păcate, coaliția PSD-ALDE, în momentul de față, nu are curajul să își asume acest proiect de lege care, repet, este ultra-necesar în contextul actual, în care avem crize de vaccinuri pe piață, avem o epidemie de rujeolă. Cred că este unul dintre cele mai importante proiecte de lege din sănătate din ultimii ani. Și cred că, pe lângă o dezbatere onestă asupra subiectului, avem nevoie și de o asumare la fel de transparentă și onestă din partea partidelor care fac parte din Parlament.
De ce este blocată legea vaccinării de aproape un an în Parlament?
A.N.:În forma în care este acum, acest proiect de lege este suficient de puternic încât să rezolve problemele actuale – crize ale vaccinurilor, epidemia de rujeolă? Sunt și voci care susțin că este un proiect slab.
T.P.: E discutabil. Pe de o parte, din punctul meu de vedere, rezolvă niște probleme majore, cum ar fi aprovizionarea cu vaccinuri sau formarea unor entități locale care să se asigure că populația județului este vaccinată. Pe de altă parte, sunt și obligațiile care îi privesc pe părinți, care, cel puțin din punctul meu de vedere, sunt un început, dar nu știu dacă este suficient. Cred că vaccinarea nu ar trebui să fie un subiect de controversă, nu ar trebui să existe o dezbatere în jurul ideii dacă ne vaccinăm sau nu copilul, ci, mai degrabă, cred că ar trebui să existe o dezbatere despre cum să îmbunătățim modul în care instituțiile statului lucrează și creează condiții pentru ca rata vaccinării să crească și să atingă din nou plasa de siguranță. Aici ar trebui să fie, de fapt, miza acestei legi. Din păcate, discuția în jurul acestei legi s-a dus în cealaltă parte, s-a dus pe falsa problemă dacă ne vaccinăm sau nu copiii. Sunt state în Uniunea Europeană unde vaccinarea este obligatorie și este prevăzută în Constituție.
A.N.: Ați inițiat și un proiect de lege care prevede ca toți pacienții să poată completa chestionare de feedback după externarea din spital și ați motivat că acel Ordin de ministru emis în mandatul lui Vlad Voiculescu nu este respectat.
T.P.: Da, este un Ordin de ministru prin care managerii de spital sunt obligați să pună la dispoziția pacienților o modalitate de a oferi feedback. În clipa în care te externezi din spital, primești un SMS cu un link care duce către site-ul Ministerului Sănătății unde poți intra ca să oferi feedback despre serviciile pe care le-ai primit în timpul spitalizării. Dacă îmi amintesc bine, dintr-un total de 4 milioane de pacienți internați în 2017, au reușit să dea feedback în jur de 3%, poate nici 200.000 de pacienți. O analiză a Observatorului Român de Sănătate a arătat că este un rezultat al lipsei de interes pe care managerii de spital o manifestă față de acest mecanism. Practic, nu e nevoie decât ca în fișa de externare să fie trecut numărul tău de telefon, acel număr intră în sistem și, sub protecția anonimatului, primești acest SMS. Este un proces foarte simplu dar, din păcate, nu este respectat. Acest proiect de lege ar obliga managerii să numească pe cineva responsabil din rândul personalului spitalului care să se asigure că fiecare pacient primește acest SMS. Este un proiect de lege care dă mai multă putere pacienților de a contribui la îmbunătățirea actualului sistem de spitalizare.
A.N.:Ce alte proiecte pregătiți pe zona de politici publice de sănătate?
T.P.: Explorez foarte mult ideea de sănătate în mediul rural. Dacă la nivel central, în orașele mari, accesul la servicii medicale este mai bun, în mediul rural, din păcate, suntem în situația în care o persoană din zece nu a fost niciodată la un control medical. Suntem în situația în care igiena dentară este dezastruoasă. Suntem în situația în care sunt persoane care nu și-au făcut în viața lor o ecografie. Și atunci, cred că trebuie să ne aplecăm cu foarte mare atenție asupta acestor probleme și am fost foarte bucuros să aflu că există acest proiect, „Caravana cu medici”, această asociație care de 4 ani face voluntariat și merge în locuri izolate, în comunități izolate, și oferă oamenilor asistență și servicii medicale primare. Există o criză de personal medical în mediul rural și „Caravana cu medici” vine să acopere această lipsă. Și cred că și pe termen lung sunt o soluție, sunt, de fapt, singura soluție care poate oferi un fel de permanență, deși sunt caravana, eu cred că pot oferi un fel de permanență în zonele izolate, mai greu accesibile, în zonele unde nu sunt medici de familie.
Este un proiect care are nevoie de un cadru legislativ, care ar trebui transformat într-un program național. Cred că statul român și-ar permite să finanțeze aceste caravane și și-ar permite să creeze acest cadru legislativ prin care acești medici să fie remunerați pentru munca lor. Aceste caravane se întâmplă în weekend și am fost acum două săptămâni la o asemenea caravană în Chilia Veche, la granița cu Ucraina, unde o echipă mixtă, formată din medici rezidenți și medici specialiși, a consultat și a eliberat scrisori medicale pentru aproape 100 de copii din comunitatea respectivă, copii pentru care accesul la medic este destul de greoi. Este un proiect pe care mi l-am asumat și asupra căruia aș vrea să mă aplec în vacanța parlamentară, iar la începutul următoarei sesiuni vreau să îl depun ca proiect de lege.
A.N.:Ce alte zone vulnerabile ați identificat în sistemul de sănătate?
T.P.: În sănătate sunt foarte multe zone vulnerabile, din păcate, este un sistem care ar trebui să aibă grijă de oameni dar, în mod paradoxal, suferă foarte mult. Vrem să le dăm pacienților mai multă putere, pentru că paradigma în care ne învârtim acum și pe care o aud foarte des repetată în Comisia de Sănătate este că „Noi punem pacientul în mijlocul sistemului de sănătate”. Sună foarte bine pe hârtie, în realitate, însă, pacientul este ca un fel de sens giratoriu ocolit de toată lumea. Lucrul ăsta este, din păcate, foarte vizibil, și nu sunt puține cazuri în care nevoile pacienților sunt ignorate.
În viziunea mea, sănătatea ar trebui împărțită pe pachete: pachetul pentru transparență în sănătate, pachetul pentru sănătate în mediul rural, pachetul pentru medicii de familie, pachetul pentru medicii rezidenți, pachetul pentru reabilitarea infrastructurii spitalicești și așa mai departe, toate aceste pachete fiind, însă, conectate între ele, pentru că sănătatea este un circuit care nu poate funcționa normal dacă una dintre piese nu funcționează.
Este un sistem de multe ori în criză și asta se întâmplă din mai multe motive: unul dintre ele este modul în care sunt gestionate fondurile din sănătate, un alt motiv este competența celor care administrează și direcționează aceste fonduri, a celor care supraveghează și implementează programe de sănătate. Degeaba ai un ministru cu intenți bune, să zicem, dacă tot aparatul ministerial nu contribuie la implementarea unor reforme. Lucrul ăsta l-a trăit pe pielea lui și fostul ministru Vlad Voiculescu. Cred că pentru a avea un sistem de sănătate funcțional ar trebui în primul rând să începem cu o reformă a administrației din jurul sănătății. Și de aici a fost o mare mirare acum câteva săptămâni, când am citit cu stupoare un Ordin de ministru prin care s-a interzis, e drept, pentru foarte puțină vreme, ca instituțiile aflate în subordine să comunice cu presa și, până la urmă cu publicul, fără să aibă acceptul Ministerului Sănătății. Avem nevoie de instituții deschise și profesionalizate ca să atacăm toate aceste zone vulnerabile.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro