INTERVIU VIDEO De ce nu exploatăm grafen, materialul revoluționar al secolului XXI, de ce nu finanțăm Regia Autonomă a Sării, în loc să finanțăm dezvoltarea Chinei?

România nu investește în extragerea grafitului și producerea grafenului, materialul care se anunță decisiv pe piața bateriilor pentru vehicule electrice, până la mijlocul anilor 2030, conform unei noi platforme de analiză a inteligenței artificiale, a explicat într-un interviu pentru HotNews Răzvan Nicolescu, expert în energie.

Recentul raport privind competitivitatea Uniunii Europene, realizat de fostul premier italian Mario Draghi, la cererea Comisiei Europene, a fost interpretat de o parte a specialiștilor drept un apel urgent la decizie rapidă. 

Răzvan Nicolescu, expert în energie, președintele Asociației pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice, crede că Europa a abandonat aproape integral industria extractivă și în loc să încurajeze producțiile interne, importă tot mai mult din China, finanțând dezvoltarea acesteia.

„De exemplu, noi, românii, avem niște rezerve de grafen. Licența este deținută de Regia Autonomă a Sării. Printre multe bazaconii pe care le-am văzut prin PNRR sau printre diverse lucruri asumate la Bruxelles, de ce noi sau Bruxelles-ul nu am propus să-i finanțăm cumva, să-i împrumutăm pe cei de la Regia Autonoma a Sării să înceapă producția de grafen? Este un minereu rar, folosit foarte mult în tranziția energetică. De ce să nu exploatăm această resursă?”, a spus Răzvan Nicolescu în cadrul interviului.

Bateriile cu grafen le pot detrona pe cele cu litiu 

Apreciat drept unul dintre materialele revoluționare ale secolului XXI, grafenul își găsește utilizări, printre multe altele, și în noua industrie energetică, pentru că este cel mai bun conductor de electricitate și căldură. 

Grafenul a început să fie folosit pentru realizarea de circuite integrate, la fabricarea panourilor solare, la unități de stocare și baterii. 

O cercetare recentă, unde a fost folosită extensiv Inteligența Artificială, sugerează că bateriile cu grafen vor detrona la începutul sau la mijlocul anilor 2030 bateriile cu litiu. Până atunci și prețul producției de grafen va scădea vertiginos, prin îmbunătățiri tehnologice, a prezentat Energy Monitor rezultatele cercetării.

Securitatea energetică, la mâna Chinei: Bateriile acelea pot fi oprite în 30 de secunde

Nicolescu spune că acum, tranziția către o energie curată se face cu produse din China. 

„Noi nu ne mai propunem să exploatăm niciun fel de resurse primare aici. Și ce o să facem? O să importăm totul. De unde? De la chinezi? Sau să importăm totul din Africa via chinezi?”

Expertul susține că Europa și-a propus să facă tranziția verde repede, dar ”fără ca să fim coordonați cu ceea ce numim sau ceea ce este producția industrială, autonomia industrială. Adică ce vom face? O să instalăm panouri, centrale eoliene peste tot, baterii. Foarte bine, dar toate vor fi produse în China”, a mai spus expertul în energie.

Acesta consideră că „este important să avem cât mai mare autonomie cât putem de mult și pe resurse minerale și pe tehnologie, să fim capabili să investim”.

Răzvan Nicolescu crede că prin aceste politici europene ne punem securitatea energetică în mâna Chinei.

„Ne ducem și ne punem securitatea energetică în mâna lor. Bateriile produse în afara Europei pot fi oprite în 30 de secunde și dacă o să avem un sistem energetic care se va baza pe baterii și pe sisteme de comandă a bateriilor din China. Sper ca raportul Draghi să trezească decidenții la Bruxelles, să trezească opinia publică. Este un moment în care trebuie să ne gândim foarte mult la cum vom continua”, a spus Răzvan Nicolescu.

„Europa a acționat heirupist și haotic”

Acesta consideră că actuala tranziție verde se face într-un mod „heirupist și haotic”. „Tranziția inteligentă este exact opusul la ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani cu această tranziție haotică, abruptă, care a dus la probleme de competitivitate și care ar putea crea chiar și probleme de securitate în aprovizionare. Schimbăm totul peste noapte, nimic nu mai este bun, se schimbă toate reperele”, a spus președintele Asociației pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice.

„Ce credeam noi că se va întâmpla, dacă noi închidem totul? Atunci apar probleme economice, apar prețuri mari și dacă apar prețuri mari, apar partide politice care profită și preiau această agendă împotriva tranziției. Și în loc să am o tranziție pe care o consider absolut necesară, dar o tranziție inteligentă, mă trezesc că nu mai avem tranziție deloc”, a mai spus Nicolescu.

Europa pierde din competitivitate dacă „vom lua toți banii și îi vom trimite în altă parte”, finanțând dezvoltarea industriei din alte țări non-UE. „Și atunci, vin unii care spun că Europa se va transforma într-un muzeu și alimentezi niște partide cu agendă ciudată”, este de părere Nicolescu.

Norvegienii fac cercetări avansate pentru a putea avea un ”cărbune mai prietenos cu mediul”

Răzvan Nicolescu crede că în loc să se grăbească să închidă minele de cărbune, Europa ar trebui să investească în instalații de captare și stocare a carbonului. „Eu am fost în delegația Uniunii Europene la COP, care a avut loc acum 2 ani la Glasgow, și am fost între cei care au lucrat foarte mult cu delegația din India. Indienii ne-au spus foarte clar: nu ne putem permite să renunțăm la cărbune”.

Președintele Asociației pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice susține că trebuie făcut cărbunele compatibil cu mediul, în loc să fie închise minele, crescând importurile de resurse.

„Este nevoie de tehnologii care să facă cărbunele mult mai prietenos cu mediul. Și toată lumea a înțeles și toată delegația Uniunii Europene, informal, că nu a fost o decizie formală acolo, înclinau să accepte că aceasta va fi abordarea. Norvegienii dezvoltă foarte mult această tehnologie.  Dacă noi ajungem la concluzia că nu putem să salvăm planeta de unii singuri, fără chinezi și fără indieni, că ei poluează mai mult decât noi, dacă noi ajungem la concluzia că trebuie să contribuim la dezvoltarea unor tehnologii care să facă cărbunele compatibil cu mediul, de ce nu ne intensificăm eforturile în această zonă?”

Câți dintre cei nominalizați în colegiul Comisiei Europene inspiră?

„Trăim într-un moment în care mai degrabă ni se induce ideea că avem nevoie de mai puțină Europă, decât că avem nevoie de mai mult Europa. Evident că rușii nu vor Europa unită, o Europă puternică, vor o Europă divizată, în care ei să poată să-și facă mendrele”, a mai spus Nicolescu.

Specialistul aseamănă Europa cu „un autobuz căreia îi lipsesc mai multe roți”, cu un leadership deficitar.

„Draghi semnalează niște lucruri care depind de leadership-ul european, cât de asumat va fi și, mai ales, cât de eficient va fi. Adică trebuie să fie acei lideri care să aibă carisma celor care au fondat Uniunea Europeană. E nevoie de un Adenauer, este nevoie de un Jean Monnet, este nevoie de lideri care să inspire. Uitați-vă desemnările cum se fac în colegiul Comisiei Europene, luați nominalizare cu nominalizare și gândiți-vă câți dintre cei de acolo inspiră”.

Nevoie de inovație

În opinia lui Nicolescu, România a reușit, totuși, să se dezvolte, în ciuda leadership-ului deficitar. „Se creează un curent din acesta, că noi suntem o colonie. Ce colonie să fim, nici vorbă! Uitați-vă cum eram acum 10-15 ani și cum suntem acum cu tot leadershipul nostru politic deficitar. Deci, datorită Uniunii Europene și datorită mediului privat de afaceri, România progresează vizibil și trăim din ce în ce mai bine”. 

Răzvan Nicolescu își dorește ca raportul lui Mario Draghi să devină definitoriu pentru ce urmează să se întâmple în anii următori la Bruxelles.

„Trebuie să ieșim dintr-o anumită amorțeală în care am intrat de câțiva ani, iar Draghi ne ajută prin raportul pe care l-a făcut, să ne confruntăm cu o realitate și să ieșim din zona de iluzii, de vise și să vedem cum stau lucrurile”.

Pe scurt, raportul Draghi arată că productivitatea în UE este tot mai scăzută, existând îndoieli legate de modelul economic al Germaniei, iar prețurile la energie sunt prea ridicate.