Isărescu: La prima participare a României la Jocurile Olimpice urmau să ajungă 102 sportivi, dar au plecat doar 51. Explicația e simplă: zgârcenia ministrului de Finanțe. Aceeași problemă și atunci, și acum!

„Deși inițial s-a dorit trimiterea unei delegații numeroase – țara era mai mare după război- în România Mare s-a programat atunci ca delegația să fie formată din 102 persoane, sportivi și oficiali, care să reprezinte România. În final, capitala Franței a primit numai 51 de sportivi. Explicația este una cât se poate de prozaică: zgârcenia recunoscută a ministrului de finanțe. Aceeași problemă și acum, și atunci. Atunci era Vintilă Brătianu”, a spus miercuri Guvernatorul BNR Mugur Isărescu la lansarea unei monede din argint cu tema 100 de ani de la cucerirea primei medalii olimpice a României.

Potrivit BNR, moneda din argint are valoarea nominală de 10 lei. Aversul monedei prezintă o imagine a diplomei primite de jucătorii echipei de rugby din 1924, după câştigarea primei medalii româneşti la Jocurile Olimpice din 1924 de la Paris, inscripţia „ROMANIA” în arc de cerc, valoarea nominală „10 LEI”, stema României şi anul de emisiune „2024”.

Reversul monedei redă o compoziţie ce conţine o minge de rugby, echipa de rugby a României din 1924 şi inscripţiile „PRIMA MEDALIE OLIMPICA A ROMANIEI – 1924” şi „100 DE ANI”.

Monedele din argint sunt însoţite de broşuri de prezentare şi certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

BNR organizează de mai mulți ani evenimente publice de prezentare și lansare în circuitul numismatic a unor emisiuni monetare având caracter jubiliar, monede destinate colecționării, dedicate unor personalități sau momente care au marcat istoria națională.

„Cred că astăzi nu exagerez când spun că suntem invidiați de toți colegii din băncile centrale, pentru că prin simpla prezență aici a marilor campioni ai României, rezerva noastră de aur a crescut, fără a fi nevoiți să realizăm nicio tranzacție”, la jocurile Olimpice.

„Deși noi nu am participat în 1894 la înființarea Comitetului Internațional Olimpic, spiritul olimpic a pătruns rapid în România, astfel că deja în anul 1899 țara noastră avea un reprezentant în CIO, iar în 1906 a fost consemnată prima participare a unui sportiv în competițiile olimpice, George Alexandru Plagino, în proba de tir. În anul 1914 s-a înființat Comitetului Olimpic Român, condus de prințul moștenitor Carol, viitorul Rege Carol al 2-lea. Se împlinesc așadar în acest an 110 ani de la înființarea acestei organizații, pe care Banca Națională a României a celebrat-o în urmă cu 10 ani, cu prilejul centenarului, prin emiterea unei monede destinate colecționării”, a mai adăugat Guvernatorul.

România a participat oficial cu o delegație sportivă abia în anul 1924, la cea de-a opta ediție a Jocurilor Olimpice, desfășurate la Paris. Povestea primei medalii olimpice cucerite de sportivii români ar putea părea anecdotică. ”Cu tot entuziasmul oficial, realizarea demersurilor necesare în vederea primei participări la Jocurile Olimpice s-a dovedit a fi o întreprindere deloc ușoară. Deși inițial s-a dorit trimiterea unei delegații numeroase- țara era mai mare după război- în România Mare s-a programat atunci ca delegația să fie formată din 102 persoane, sportivi și oficiali, care să reprezinte România în probele de atletism, tenis, tir, scrimă, fotbal, rugby și echitație.

În final, capitala Franței a primit numai 51 de sportivi care au concurat în probele de tenis și tir și au făcut parte din echipa de fotbal sau rugby. Explicația este una cât se poate de prozaică: zgârcenia recunoscută a ministrului de finanțe. Aceeași problemă și acum, și atunci. Atunci era Vintilă Brătianu ministru de finanțe”, a mai adăugat Guvernatorul.

Acesta a reamintit condițiile economice dure care au îngreunat acest demers. România era după un război pustiitor și mai ales după o unificare monetară, foarte costisitoare. Ca să se asigure unitatea monetară în România Mare, Banca Națională a acceptat la schimb absolut toate modelele care au circulat în Transilvania și în Basarabia și multe din ele erau false. „Ca după război!”, spune Isărescu.