Isărescu poate răsufla ușurat: Vânzările din comerț scad ușor, deși rămân la niveluri ridicate

După primele 5 luni din acest an avântul comerțului cu amânuntul (cifră care aproximează destul de bine consumul privat- principalul motor al economiei românești) s-a mai răcit ușor, scăzând de la 8,5% în aprilie la 8% în mai, cu toate că luna mai a fost luna în care s-a sărbătorit Paștele ortodox.

E drept, o parte din cheltuielile de Paște au fost făcute la finalul lui aprilie, Statistica incluzându-le în vânzările pe aprilie. Este una din explicațiile pentru care în luna mai față de iunie cheltuielile românilor au scăzut cu 1,6%, a doua scădere din statele UE (după Belgia, unde scăderea a fost de 3%, potrivit Eurostat).

Creșterea de 8% din primele 5 luni s-a datorat, potrivit explicațiilor INS, creşterii vânzărilor de produse nealimentare (+13,3%), vânzărilor de carburanţi (+4,5%) şi vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+3,5%).

Consumatorii cheltuiesc mai puțin atât din cauza inflației cât și a ratelor ridicate ale dobânzilor care le pun sub presiune bugetele.

Pentru BNR o reducere a turației consumului este o veste bună, pentru că ajută Banca Centrală la ținerea sub control a inflației. Dar, ca orice efect secundar al unui medicament, scăderea volumului de vânzări din comerț mai înseamnă și un impact impact negativ asupra creșterii economice (bazată în România pe consum)

Vânzările cu amănuntul sunt un indicator important al sentimentului consumatorilor și pot servi ca un barometru pentru economie.

Inflația este cel mai important indicator legat de vânzările cu amănuntul și cheltuielile generale ale consumatorilor. Creșterile cheltuielilor cu amănuntul pot însemna creșteri asociate ale ratei inflației. În același logică, un nivel scăzut al cererii în sectorul de retail poate reflecta un trend de scădere a inflației.

În încercarea de a aduce inflația în ținta urmărită de BNR, oamenii lui Isărescu administrează „calmante” în economie (mărind dobânzile), dar având grijă ca efectele secundare ale acestora să nu provoace recesiune sau creșterea șomajului.