Israelul începe să pună în aplicare un plan ce urmărește asediul și înfometarea nordului Gazei, avertizează organizațiile umanitare israeliene

Oficialii IDF au negat că au primit misiunea de a pune în aplicare așa-numitul „plan al generalilor”, care prevede că nordul Gazei va fi închis, declarat zonă militară, iar civilii rămași vor fi tratați drept combatanți, scrie Financial Times.

Israelul pare să fi început să pună în aplicare un plan controversat care presupune asediul nordului Gazei și înfometarea celor care se află acolo, cu scopul de a forța Hamas să cedeze, au avertizat organizațiile israeliene care militează pentru drepturile omului.

Așa-numitul „plan al generalilor”, creat de fostul consilier pe probleme de securitate națională Giora Eiland, prevede ca Israelul să ordone civililor să părăsească nordul Gazei către alte zone ale enclavei, iar apoi să declare nordul zonă militară închisă.

Cei care nu pleacă vor fi considerați ținte militare și vor fi lipsiți complet de aprovizionarea cu alimente, apă și medicamente, scrie Financial Times.

Eiland a declarat că planul – pe care l-a prezentat comisiei parlamentare pentru apărare luna trecută – este menit să crească presiunea asupra Hamas pentru eliberarea celor 101 ostatici israelieni pe care gruparea palestiniană îi deține încă în Gaza.

Însă organizațiile pentru drepturile omului susțin că planul ar prinde în capcană civili și că punerea sa în aplicare ar încălca dreptul internațional.

IDF neagă punerea în aplicare a planului

Armata israeliană a negat punerea în aplicare a planului lui Eiland. Într-o convorbire telefonică cu jurnaliștii duminică, Nadav Shoshani, un purtător de cuvânt al Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF), a asigurat că armata „nu a primit nu astfel de plan”, scrie Financial Times.

Două surse care sunt la curent cu deliberările interne ale Israelului au declarat pentru cotidianul britanic că înalții oficiali israelieni din domeniul securității nu sunt dispuși să aprobe oficial planul, unii considerând că anumite părți ale acestuia reprezintă încălcări ale dreptului internațional.

Dar presa israeliană a relatat luna trecută că prim-ministrul Benjamin Netanyahu le-a spus parlamentarilor că ia în considerare schema.

Luni, patru organizații pentru drepturile omului – Gisha, B’Tselem, PHR-I și Yesh Din – au declarat că există „semne alarmante” că Israelul începe să pună în aplicare acest sistem și au făcut apel la comunitatea internațională să îl oprească.

„Israelul are obligația de a proteja civilii”

Eiland a declarat că și-a prezentat planul deoarece un an de lupte nu a reușit să preseze Hamas să elibereze ostaticii rămași în Gaza.

Israelul ar putea crește presiunea asupra Hamas prin asedierea și preluarea controlului total asupra părții de nord a Gazei, cu amenințarea că va păstra controlul „teoretic, pentru totdeauna” dacă Hamas nu eliberează ostaticii, a spus el.

Dar organizațiile pentru drepturile omului au avertizat că mulți civili nu vor putea părăsi nordul și că, chiar dacă ar face-o, nu există niciun loc sigur în Gaza.

Tania Hary, directoare executivă a Gisha, a declarat că tratarea celor rămași în nord drept combatanți doar din cauza prezenței lor acolo și emiterea unor ordine de evacuare nelimitate reprezintă încălcări clare ale dreptului internațional.

„Persoanele care nu pot pleca – și, de asemenea, cele care aleg să rămână – nu își pierd statutul de non-combatanți. Ei continuă să fie civili”, a spus ea. „Iar Israelul are în continuare obligația de a-i proteja și de a respecta normele dreptului internațional umanitar”, a continuat ea.

O nouă ofensivă în Gaza

Israelul a lansat o nouă ofensivă masivă în urmă cu 10 zile în nordul Fâșiei Gaza, care era cea mai dens populată zonă a Fâșiei înainte de război.

Cea mai mare parte a populației din nord a fost forțată să plece de acolo și împiedicată să se întoarcă. Dar ONU estimează că peste 400.000 de persoane se adăpostesc încă acolo.

Armata israeliană a început prin bombardarea și apoi încercuirea orașului Jabalia, înainte de a-și extinde ofensiva pentru a acoperi și alte zone din apropiere.

Israelul a emis, de asemenea, un nou val de ordine de evacuare, spunându-le oamenilor să se îndrepte spre sud, spre al-Mawasi, pe coasta din sudul Gaza, către o zonă supraaglomerată pe care Israelul o descrie ca fiind o zonă umanitară. Israelul a bombardat în mod repetat zona, susținând că militanții o folosesc ca acoperire și pentru a lansa rachete asupra Israelului.

De asemenea, în Gaza a avut loc o reducere drastică a livrărilor de ajutoare umanitare. Conform cifrelor Israelului, cantitatea medie de ajutor care a ajuns în fiecare zi în întreaga enclavă până acum în această lună reprezintă mai puțin de un sfert din cantitatea livrată zilnic în septembrie.

Philippe Lazzarini, șeful UNRWA, agenția ONU pentru refugiații palestinieni, a declarat că ONU „nu a fost autorizată să furnizeze niciun fel de asistență, inclusiv alimente” în nordul Gaza începând cu 30 septembrie.

Israelul face un pas înapoi

Luni, pe fondul unor proteste internaționale din ce în ce mai puternice, inclusiv din partea vicepreședintei americane Kamala Harris, Israelul a declarat că 30 de camioane cu făină au fost autorizate să intre în nordul Fâșiei Gaza, iar alte 100 prin punctul de trecere Kerem Shalom din sudul fâșiei.

Observatorii au avertizat că cifra este mult prea mică pentru a satisface nevoile populației, dar, potrivit unei persoane care cunoaște situația umanitară din Gaza, decizia ar putea sugera faptul că Israelul dă înapoi.

„Cifrele (ajutoarelor) sunt minuscule, și nu numai în nord. De facto, a existat o schimbare de politică și ceea ce vedeam se potrivea cu toți parametrii pentru punerea în aplicare a planului lui Eiland”, a declarat persoana respectivă.

„Dar cred că reluarea de astăzi a livrării de ajutoare reflectă o înțelegere a faptului că planul nu poate fi de fapt executat în practică, în lumea reală”, a spus sursa citată de Financial Times.

Hussam Abu Safiyeh, directorul spitalului Kamal Adwan din Beit Lahia, din nordul Fâșiei Gaza, a declarat că, timp de 10 zile, spitalul nu a mai primit alimente sau medicamente, ceea ce a dus la epuizarea proviziilor deja limitate și l-a obligat să reducă serviciile medicale.

„Există un asediu total asupra părții de nord a Gazei. Medicamente, tratamente, alimente – totul este împiedicat să ajungă la noi”, a declarat el. „În zilele următoare, dacă nu apare nicio soluție, ne vom confrunta cu o altă catastrofă: foametea”, a adăugat el.

Spitalul a primit un ordin de evacuare în urmă cu două zile, a adăugat el. Dar medicii nu au plecat și au continuat să sosească noi pacienți, iar intensificarea bombardamentelor a făcut ca saloanele spitalului să fie supraaglomerate.

„Sunt încă mulți oameni în nord, care încă au nevoie de tratament medical. Este foarte dificil să evacuezi un astfel de spital care oferă servicii umanitare”, a spus el. „Nimeni nu va pleca. Oricum, nu există niciun loc sigur în Gaza în care oamenii să meargă, a mai spus directorul spitalului.