Jaf forestier la Dunare
Initial, imobilismul obisnuit al autoritatilor a persistat, dar in cele din urma s-au sesizat.
Exploatare salbatica a plopului
La Giurgiu, utilajele Directiei Silvice fac ravagii in paduri, lasand in teren arborete degradate si uscate, care nu ar mai putea sa indeplineasca rolul de protectie.
Se exploateaza cele mai viguroase segmente de padure, in timp ce masa lemnoasa provenita din doboraturile de vant din anii trecuti este lasata imprastiata pe campul defrisat.
Mai mult, inginerul giurgiuvean acuza faptul ca la lucrarile silvice ar fi folosita si forta de munca „la negru”, recrutata din localitatile invecinate.
„Prin exploatarea exagerata a arboretelor de plop euroamerican in maniera prezentata mai sus, s-a ajuns in situatia nepermisa ca, in anul 2007, rezerva de arborete exploatabile de plop sa fie aproape lichidata”, sustine Cheorpeaca.
Pe de alta parte, inginerul din Giurgiu a atentionat ca s-a exploatat plop si in ostrovul Dinu-Camadinu, care este arie protejata.
Bustenii romanesti merg in Bulgaria
Silvicultorul spune ca busteanul romanesc din Giurgiu ia drumul Bulgariei (pe Dunare) prin firma Gora Invest, la preturi care ar trebui verificate de partea romana. El a reclamat si faptul ca, in contrast cu luxosul sediu al Directiei Silvice Giurgiu, majoritatea sediilor de canton ale forestierilor sunt improprii unui trai civilizat.
In plus, Cheorpeaca spune ca la Giurgiu se autorizeaza la exploatare partizi al caror volum este subevaluat sub prevederile amenajamentului silvic in vigoare.
Acuzatia este grava deoarece amenajamentele sunt proiecte silvice, depozitate la minister si la Directiile Silvice, care cuprind nu doar caracteristicile esentei de lemn a arboretelor din teren, ci si caracteristicile de crestere a masei lemnoase.
Echipa de control la Giurgiu
„Pentru pregatirea terenurilor goale in vederea impaduririi, Directia Silvica a incheiat contract cu o firma, Universal Comp, care, cu utilajele din dotare, realizeaza doar o frezare a terenului, pe o adancime total necorespunzatoare”, spune inginerul Cheorpeaca.
Un articol de Traian George Horea