Legea gratierii, dezbatuta din nou la comisia juridica, fara decizie. PNL propune comisie de ancheta la nivelul penitenciarelor/ Serban Nicolae: "Legea gratierii nu slabeste lupta anticoruptie"

Comisia juridica din Senat, prima camera sesizata, a tinut o noua dezbatere pe proiectul legii gratierii, la care au paricipat si secretari de stat din Ministerul de Justitie, directorul adjunct al Administratiei Nationale a Penitenciarelor si reprezentanti ai Asociatiei Magistratilor din Romania si a Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania, precum si CSM. O decizie in comisie s-a amanat insa pana peste doua saptamani, timp in care sunt asteptate amendamente la proiect, atat din partea institutiilor cat si din partea parlamentarilor. PNL a solicitat infiintarea unei comisii de ancheta la nivelul penitenciarelor si a sustinut ca nu se justifica acest proiect, Alina Gorghiu afirmand ca sistemul nu este pregatit pentru o lege a gratierii colective. Directorul de la ANP a precizat in cadrul dezbaterilor ca 2207 persoane ar urma sa beneficieze de aceasta lege a gratierii.

„Legea de gratiere colectiva reprezinta un act de clementa care tine de politica penala a statului. Precedentele nu au avut ca motiv suprapopularea. Este vorba de infractori aflati la prima condamnare e foarte greu sa avem o imagine asupra unei persoane doar dupa prima condamnare ca sa se puna problema recidivei. In privinta exceptiilor – s-a urmarit exceptarea celor care reprezinta un pericol pentru societate, in primul rand infractiuni comise prin violenta sau sunt indreptate impotriva persoanei trafic de persoane, de minori” a declarat presedintele comisiei, Serban Nicolae.

Serban Nicolae a tinut sa se refere la afirmatia sa de la precedenta dezbatere privind conditionarea gratierii de achitarea prejudiciului, despre care a afirmat ca s-a inteles gresit, pentru ca nu a propus „sa ramana cu banii” condamnatul. „Au fost oameni care au inteles ca eu propun ca cei care au savarsit infracituni cu prejudicii sa ramana cu banii. De fapt era o chestiune care tine exact de aceleasi conditionari. Recuperarea prejudiciului in cazul unei condamnari definitive tine de autoritatile publice – confiscari, executare silita pana la acoperirea prejudiciului. Acea conditionare in primul rand ar duce la o exonerare dupa un an a unei forme de recuperare a prejudiciului pentru ca omul este incarcerat” a spus Nicolae.

„Eu nu am inteles, poate imi dati exemplul de caz, de ce nu se gratiaza persoanele condamnate pentru infractiuni prin recidiva. Din punctul meu de vedere starea de recidiva este luata in calcul de judecata la condamnarea definitiva” a mai spus Nicolae.

De asemenea, s-a ridicat si problema contopirii de pedepse, in cazul in care o pedeapsa se poate gratia si alta nu.

„As vrea sa luati in calcul si varianta in care gratierea in intregime nu este pana la 5 ani, ci mai mica in schimb sa introducem un sistem de echilibru. Spre exemplu: gratiem pana la 5 ani, de asemena exista pedepsa mai mari de cinci ani la care fractia ramasa de executat este mai mica. Se gratiaza in itnregime sau o parte? Sa zicem ca persoanele nu sunt sub eliberare conditionata. Trebuie luate in calcul.

„Cam ce nr de persoane ar putea sa beneficieze de gratiere? Ce tip de fapte si care este perceptia starii de pericol? Care sunt masurile pe care societatea le ia de precautie ca sa nu duca la o stare suplimentar de frica?” a mai intrebat Nicolae.

Senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc a propus infiintarea unei comisii de ancheta la nivelul penitenticarelor.

„Senatorii PNL au plecat de la ideea ca nu poti sa faci un proiect de lege fara un studiu de impact pe bugete, termene, masuri. Altfel, ies din inchisori lunai intre 1000-1200 detinuti, iar prin proiectul de lege ar iesi intre 1000 si 2000 de detinuti. Utitlitatea nu este justificata. Din aceste dezbateri nu a reiesit care este numarul de persoane care ar beneficia.

„Senatorii PNL solicita infintarea unei comisii de ancheta care sa evalueze starea din penitenciare si care sa prezinte un raport de masuri astfel incat scopul sa nu fie altul decat rezolvarea problemelor din penitenciare”, a spus ea.

Nicolae a luat din nou cuvantul si a declarat ca gratierea nu slabeste lupta anticoruptie.

„Gratierea nu slabeste nici lupta cu infractionalitatea, nici lupta anticoruptie. In general intareste deciziile instantelor. Poate aud si cei care intocmesc MCV-ul, am auzit si persoane publice din Romania – ‘sa nu cumva sa fie resturnate decizii jduecatoresti’. Gratierile se aplica la persoanele condamnate definitiv. Persoane nevinovate nu pot fi gratiate.

O politica penala a statului roman in acest moment nu exista. Este o rugaminte la un efort colectiv. As vrea ca ANP sa ne furnizeze o serie intreaga de date concrete mai ales in legatura cu unele aspecte sociale in ceea ce priveste numarul de sinucideri, incidente in penitenciare, aspecte colaterale – divort, care sunt scapate din vedere” a mai spus el.

Directorul adjunct al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, Dan Halchin, a raspuns: „Media este putin peste o mie pe luna eliberati conditionat la nivelul anului 2016. Problema este ca un numr similar intra si autnci nu producem o depopulare. Din punct de vedere al proiectului legii de gratierii avem in total 2207 persoane care ar putea sa beneficieze intr-un fel sau altul de acest proiect. O estimare precisa nu poate fi facuta pentru ca avem multi detinuti cu pedepse contopite. Putem avea un detitnut condamnat la 4 ani si 8 luni pentru care o pedeapsa se gratiaza o alta nu. Judeatorul trebuie sa se pronunte. Mai multe date in acest moment nu am. O propunere a ANP este sa adoptam practica din 2002 cand, printr-o dispozitie a ministrului justitiei, ordin al ministrului acum, s-a infiintat o comisie condusa de judecator care a facut o triere initiala a cazurilor, care a fost trimisa la judecatorul de supraveghere la nivelul fiecarui penitenciar.”

Senatoarea PNL Alina Gorghiu a concluzionat ca sistemul nu este pregatit pentru o astfel de lege. „Senzatia este ca nu suntem pregatiti pentru o lege a gratierii ca sistem, nu suntem capabili sa dam raspunsuri la cele mai elementare intrebari. Ce capacitate are statul de reinsertie a celor pe care ii eliberam? Mi se pare cea mai mare problema. De asemenea, nu am vazut nici macar un comentariu legat de un studiu anticiaptiv pe gradul de ocupare a pentienciarului in viitorul apropiat. Nu vorbim nici despre posibilul grad de recidiva”, a spus ea.

In replica, Nicolae a afirmat ca nici la legile precedente de gratiere colectiva nu s-a facut studii insa ar fi fost grad mic de recidiva, subbliniind ca „cei care beneficiaza inteleg actul de clementa”.

„Rugamintea pentru institutiile invitate, ca parte a sistemului judiciar, ca oameni care lucrati direct in acest domeniu si va confruntati direct cu efectele unei asemenea chestiuni, sa ne sprijiniti in sensul elaborarii de amendamente pe proiectul de lege asa cum el este facut. Daca, spre exemplu, veti ajunge la concluzia ca proiectul trebuie sa nu fie deloc, foarte bine, ne spuneti si lucrul acesta si vom lua in considerare. Ati vazut ca exista si colegi parlamentari care apreciaza ca este inoportun un asemenea proiect legislativ si respectam toate opiniile. Va propun o saptamana pentru transmiterea de amendamente, inclusiv Ministerul Justitiei v-as ruga sa revedeti proiectul legislativ si pe baza dezbaterilor pe care le-am avut pana acum si pe baza observatiilor venite din sistemul penitenciar”, a spus senatorul PSD.

Acest proiect a fost dezbatut dupa cel pentru completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, apartinand tot Guvernului, si pentru care s-a dat termen tot o saptamana pentru formularea de amendamente, asa incat acestea sa fie centralizate iar la sedinta de peste doua saptamani sa poata fi discutate.

„Criticile care s-au adus proiectului de lege sunt in mare masura intemeiate. In termen de o saptamana sa transmiteti amendamente, urmand ca noi, la Senat, sa le sistematizam”, a afirmat senatorul Serban Nicolae.

Directorul adjunct al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, Dan Halchin, a declarat, in timpul dezbaterilor, ca „proiectul in aceasta forma nu poate fi aplicat”.

„ANP are doua observatii: faptul ca, in urma analizei pe care am facut-o la nivel de sistem, pe fiecare unitate penitenciara, e practic imposibil sa refacem traseul fiecarui detinut, a fiecarei persoane private de libertate in urma cu patru ani si mentionez aici ca discutam de un numar de peste 80.000 de detinuti sau fosti detinuti in raport cu peste 4.000 de camere. ANP nu are posibilitatea sa refaca un astfel de traseu.

Asa cum arata proiectul de lege, in varianta in care el va ramane asa, orice nesincronizare, orice mica scapare in datele pe care le avem va genera date false. Putem sa avem camere in care a existat suprapopulare din punct de vedere al evidentei, dar in realitate fenomenul sa nu se fi petrecut. Intreaga analiza trebuie facuta pe zile, pentru ca asa este scris in proiect. Propunerea noastra este ca, in varianta in care se va merge pe o astfel de masura, sa avem in vedere situatia pentru viitor, pentru ca in felul acesta putem sa ne cream acele evidente de care avem nevoie, astfel incat sa fim cat se poate de precisi cand vom acorda zilele castig, acele zile beneficiu”, a explicat acesta.

Potrivit acestuia, doar Penitenciarul Arad asigura suprafata minima de 4 metri patrati, in timp ce toate celelalte „32 de unitati penitenciare sunt supraaglomerate”.

In cazul ambelor proiecte, Senatul este prima camera sesizata avand termen de adoptare tacitca 25 aprilie.

Vezi aici fisa proiectului legii gratierii

Vezi aici fisa proiectului legii pentru completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal