Liberalizarea pietei muncii si salvarea porcului de Bazna

Atat romanii, cat si nemtii se pregatesc deja pentru liberalizarea peste 2-3 ani a pietei muncii din Germania. Aceasta va permite deschiderea de sucursale ale firmelor romanesti, cu personal romanesc, pe teritoriul federal. Intre 20-27 septembrie, o delegatie economica a Consiliului national al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPPMR) s-a deplasat in patru mari orase germane. La Hamburg, Berlin, Bonn si Stuttgart s-au organizat conferinte si burse de contacte IMM.

• SOS lansat de IMM-uri

Acordul de colaborare romano-germana pe linie de IMM-uri s-a semnat la Berlin intre presedintele CNIPPMR, prof. Ovidiu Nicolescu si omologul sau de la Federatia Intreprinderilor Mici si Mijlocii din Germania (BVMW), Mario Ohoven. Delegatia a fost insotita de consilieri economici de la consulate si Ambasada Romaniei la Berlin. La Stuttgart, conferinta si bursa de contacte a fost organizata de Consulatul onorific al Romaniei si Biroul de legaturi romano-germane din cadrul L-Bank.

Reprezentanti si-au trimis cateva societati comerciale: Automotive Trading s.r.l. (Drobeta Turnu-Severin), Cris Consult Cons s.r.l. (Ploiesti), CRCSA Business Support s.r.l. (Cluj-Napoca), D&B Compodur s.r.l. (Bucuresti), Lindec Romania s.r.l. (Bucuresti), Lust Company SRL (Suceava), Serban, Mares & Asociatii (Bucuresti), Lust Expert s.r.l. (Suceava). „Cadrul si perspectivele de afaceri si colaborare cu IMM-urile romanesti” a fost titlul studiului prezentat de presedintele CNIPPMR, prof. dr.Ovidiu Nicolescu.

Circa 160.000 de intreprinderi mici si mijlocii din Romania si-au incetat activitatea in ultimul an si jumatate. „Dintre 1485 de intreprinzatori intervievati, 68% afirma ca a scazut cererea de pe piata interna” ne-a spus profesorul Nicolescu, enumerand o serie de cauze: „scaderea puterii de cumparare a populatiei (somaj, diminuare de salarii), scaderea comenzilor de stat; neplata datoriilor de stat catre unele firme, care n-au mai reusit sa se recapitalizeze”.

„Multe firme au avut probleme cu asigurarea finantarii. Bancile din Romania au oferit mai putine credite, iar acordarea acestor credite s-a facut cu dobanzi si comisioane foarte mari. O parte dintre partenerii traditionali ai Romaniei, confruntati cu criza, au importat mai putin de la noi. Din fericire, Germania n-a facut parte din aceasta categorie” a precizat Nicolescu.

• Drumul spre GmbH

Despre speranta exprimata de cativa dintre delegatii IMM-urilor romanesti, ca in 2012 piata muncii din Germania sa fie complet liberalizata, am discutat cu Fritz Blässner, seful Biroului de legaturi romano-germane de la L-Bank. Acestuia, ideea ca firmele romanesti sa-si deschida sucursale in Germania, in speta in landul Baden-Württemberg, i se pare „atractiva”, deoarece „in presa scrie ca specialistii in Germania sunt, din ce in ce mai mult, marfa deficitara”.

„Este cu siguranta o idee foarte buna, ca firmele romanesti, cu personalul lor bine calificat, sa se stabileasca si in Germania, tot asa cum au procedat si firmele germane in Romania, cu productia lor. Probabil ca liberalizarea pietii muncii nu va mai putea fi amanata. Cred ca in 2012 vor fi inceputurile, iar in 2013 procesul va fi desavarsit. Germania are nevoie de forta de munca proaspata si bine calificata”, a explicat Blässner.

• Elegie pentru porcul de Bazna

Presedintele Asociatiei producatorilor rurali din Schwäbisch Hall (BESH) Rudolph H. Bühler, prezent si el la bursa de contacte a IMM-urilor de la Stuttgart, are cu totul alte griji. Asociatia sa cuprinde 1100 de tarani din regiunea Hohenlohe, care cresc porcul de Schwäbisch Hall. Prelucrat in abatoare proprii si cu o deosebita calitate a carnii, acesta e valorificat in mezelarii „selecte”, in gastronomia de varf si locale gourmet din Germania si din strainatate.

Bühler „s-a indragostit” de purcelul de Bazna si incearca sa-l salveze de la pieire. „Acest porc e in fata si spate negru, iar la mijloc alb. Parca ar fi ruda cu porcul nostru din Schwäbisch Hall”, zice seful BESH. Purcelul de Bazna e „vesel, dragalas, blajin si da o carne extraordinara. Inainte, din el se facea salamul de Sibiu, o specialitate de mezel foarte renumita, din Transilvania”, mai adauga el.

Asociatia lui Bühler militeaza pentru o alimentatie bazata pe produse nemodificate genetic si se implica international in conservarea porcinelor traditionale. „Rasa de Bazna este amenintata de disparitie, pentru ca si in Romania s-au extins concerne ca Smithfield, care produc doar porci industriali” suna avertismentul sau.

„Taranilor din zona Sibiului, care cresc acesti porci alb-negri, le oferim sprijin, atat genetic, cat si financiar, pentru ca rasa sa se conserve” a spus seful asociatiei din Schwäbisch Hall.

​