Liderii UE nu au ajuns la un consens asupra politicii europene privind migraţia. Ce măsură este contestată ferm de Polonia şi Ungaria

Liderii statelor UE nu au ajuns la un consens la summitul european desfăşurat joi şi vineri la Bruxelles asupra politicii europene de azil, în urma opoziţiei Poloniei şi Ungariei faţă de redistribuirea migranţilor, astfel că summitul s-a încheiat fără ca declaraţia finală să menţioneze explicit planurile de reformă a sistemului european de azil.

Pactul european privind migraţia şi azilul a fost o temă importantă pe agenda summitului european, după acordul privind revizuirea politicii europene de azil adoptat prin majoritate calificată de statele UE la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) desfăşurat la începutul lunii. Acordul înăspreşte regulile privind dreptul de azil, dar include şi cote obligatorii de refugiaţi pentru statele membre sau, ca alternativă, o contribuţie de circa 20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat, relatează vineri agenţiile de presă DPA şi ANSA, preluate de Agerpres.

Polonia, care împreună cu Ungaria a votat împotriva acordului, a descris această contribuţie ca fiind de fapt o amendă şi a ameninţat că va încerca prin toate mijloacele să blocheze aplicarea acestui nou mecanism de redistribuire a refugiaţilor, căutând inclusiv aliaţi printre statele UE care, deşi au votat înţelegerea în Consiliului JAI, au rezerve faţă de o asemenea abordare.

Premierul italian Georgia Meloni, a cărei ţară se află în prima linie a debarcării migranţilor care traversează Mediterana venind dinspre Africa, a avut o întâlnire în marja summitului cu premierii polonez şi ungar, Mateusz Morawiecki şi Viktor Orban, dar aparent discuţia nu a permis ieşirea din impasul generat de obiecţiile celor doi din urmă asupra unor cote de refugiaţi şi impunerii de contribuţii financiare statelor ce refuză să preia migranţi printr-un nou mecanism de relocare propus de Comisia Europeană.

Obiecţiile formulate de Polonia şi Ungaria

Prin urmare, declaraţia finală a summitului nu cuprinde angajamente concrete cu privire la politica de azil a UE. Apreciind că „migraţia este o preocupare europeană care necesită un răspuns european”, declaraţia precizează obiecţiile formulate de Polonia şi Ungaria. Aceste ţări, se arată în concluzii, consideră că „este nevoie de găsirea unui consens asupra unei politici de migraţie şi azil eficiente, în care, în contextul măsurilor de solidaritate, relocarea trebuie efectuată pe o bază voluntară (…) şi să nu servească drept potenţial factor de încurajare a migraţiei ilegale”.

Declaraţia evocă „sentimentul profund de tristeţe exprimat de Consiliul European în urma pierderilor de vieţi” în încercările de traversare a Mediteranei şi menţionează că statele UE îşi menţin „angajamentul de a combate modelul de afaceri al traficanţilor”, precum şi de a „aborda cauzele de bază ale migraţiei ilegale, pentru o mai bună gestionare a fluxurilor de migranţi şi prevenirea plecării acestora în călătorii periculoase”.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, care a prezentat aceste concluzii, a declarat la o conferinţă de presă după summit că Polonia şi Ungaria „dezaprobă pactul (privind migraţia) şi procesul de luare a deciziilor” cu privire la acest pact, decizii luate de Consiliul UE prin procedura majorităţii calificate, nu prin consens, relatează agenţia EFE. Michel a evidenţiat astfel că există „o majoritate covârşitoare” a guvernelor în UE care sprijină Pactul european privind migraţia şi azilul în forma propusă de Comisia Europeană.