Război în Ucraina, ziua 843: Summit pentru pace în Elveția, fără Rusia / Kremlinul acuză Occidentul că a reacţionat „neconstructiv” la propunerile lui Putin / Scholz: Toată lumea știe că propunerea lui Putin nu e serioasă / Evoluțiile pe front
Lideri mondiali se reunesc sâmbătă în Elveția pentru un summit menit să exercite presiuni asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina, însă absența unor aliați puternici ai Moscovei, precum China, va diminua potențialul impact al reuniunii, notează Reuters. Zeci de aliați ai Ucrainei vor lua parte la summit, dar China va sta deoparte după ce Rusia nu a fost invitată. De altfel, Moscova a respins evenimentul ca pe o pierdere de timp la care nu are niciun interes să participe.
Evenimentele din ziua 843 a războiului din Ucraina sunt LIVE aici pe
HotNews.ro:
Evoluțiile pe front: Ucrainenii au atacat cu drone o importantă bază aeriană rusească / Rușii spun că înaintează în Harkov
Armata ucraineană a atacat în noaptea trecută, cu aproximativ 70 de drone, baza aeriană din oraşul rus Morozovsk, situat la 170 de kilometri de frontiera dintre Rusia şi Ucraina, a declarat sâmbătă Kirilo Budanov, şeful serviciului de informaţii al Ministerului ucrainean al Apărării.
De cealaltă parte, Ministerul Apărării de la Moscova a comunicat că trupele sale fac progrese şi îşi îmbunătăţesc poziţiile în nord-estul şi estul Ucrainei, unde au respins în total 12 contraatacuri ucrainene în ultima zi.
Kremlinul a declarat sâmbătă că Occidentul a reacţionat neconstructiv la propunerile preşedintelui rus Vladimir Putin privind o nouă arhitectură de securitate şi discuţii de pace cu Ucraina.
„Sunt foarte multe, foarte multe reacţii oficiale, declaraţii oficiale. De natură neconstructivă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, ca răspuns la o întrebare dacă a existat o reacţie oficială la propunerile lui Putin, au relatat agenţiile de presă ruse, potrivit Reuters.
Cercul țărilor implicate în procesul de pace din Ucraina trebuie lărgit, afirmă Emmanuel Macron
Peședintele francez Emmanuel Macron, prezent sâmbătă la summitul pentru pace din Elveția, că cercul țărilor care participă la procesul de lucru în vederea elaborării unui plan de pace pentru războiul din Ucraina ar trebui să fie lărgit, transmite Reuters.
Statele UE nu vor fi implicate direct în împrumutul G7 pentru Ucraina, precizează Giorgia Meloni
Statele Uniunii Europene nu vor fi implicate direct pentru moment în împrumutul de 50 miliarde de dolari pe care ţările din G7 au în vedere să-l acord Ucrainei pe baza veniturilor provenite din activele ruseşti îngheţate, a declarat sâmbătă şefa guvernului italian Giorgia Meloni, citată de Reuters.
În cursul summitului desfășurat în aceste zile în Italia, ţările G7 au decis să acorde împrumuturi ce vor fi asigurate prin dobânda acumulată din fondurile ruseşti blocate. „Împrumutul de circa 50 miliarde a fost deja anunţat şi va fi acordat de SUA, precum şi de Canada, Marea Britanie şi probabil Japonia în limitele constrângerilor lor constituţionale”, a afirmat Meloni într-o conferinţă de presă.
„În prezent, naţiunile europene nu sunt implicate în acest împrumut, ţinând cont de faptul că activele sunt toate mobilizate în Europa”, a adăugat ea, lăsând să se înţeleagă că contribuţia blocului constă în furnizarea unui mecanism de garanţie pentru rambursarea împrumutului.
Circa 260 miliarde de euro (278 miliarde de dolari) din activele ruseşti, cum ar fi rezervele băncilor centrale, au fost îngheţate în virtutea sancţiunilor impuse ca urmare a invaziei ruse în Ucraina în februarie 2022. Circa 190 miliarde de euro din aceste active sunt deţinute de Euroclear, Depozitar Central Internaţional de Titluri de Valoare (ICDS) cu sediul în Belgia, ceea ce face ca UE să fie un actor-cheie în orice plan de utilizare a activelor. SUA deţin aproximativ 5 miliarde de dolari din aceste active.
România nu permite participarea delegaţiei Rusiei la reuniunea OSCE
Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă că va face propuneri de pace Rusiei după ce acestea vor fi agreate de către comunitatea internaţională.
„Când planul de acţiune va fi pe masă, acceptat de toţi şi transparent pentru oameni, atunci el va fi comunicat reprezentanţilor Rusiei, astfel încât să putem pune cu adevărat capăt războiului”, a declarat preşedintele ucrainean la summitul pentru pace în Ucraina, care se desfăşoară în acest weekend în Elveţia, dar fără Rusia.
Înghețarea conflictului din Ucraina nu este un răspuns, ci o „rețetă” pentru viitoare războaie de agresiune, a declarat sâmbătă președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul summitului pentru pace în Ucraina care se desfășoară în Elveția.
„Înghețarea conflictului astăzi, cu trupe străine ocupând teritoriul ucrainean, nu este răspunsul. Este o rețetă pentru declanșarea de viitoare războaie de agresiune”, a spus Von der Leyen în discursul său. „În schimb, trebuie să sprijinim o pace cuprinzătoare, o pace justă și durabilă pentru Ucraina. Una care să restabilească suveranitatea Ucrainei și integritatea sa teritorială”, a adăugat ea.
Zelenski, la summitul din Elveţia: „Împreună, facem primul pas spre o pace corectă”
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a exprimat speranţa sâmbătă de a se ajunge la o „pace justă cât mai repede posibil”, în debutul primului summit pentru pace în Ucraina care se desfăşoară în Elveţia, fără participarea Rusiei.
România anunță că nu va permite participarea delegaţiilor din Rusia şi Belarus la reuniunea OSCE de la București
„Autorităţile române au decis să nu permită participarea delegaţiei Federaţiei Ruse la sesiunea anuală a Adunării Parlamentare a OSCE, desfăşurată în România în perioada 29 iunie – 3 iulie. Măsura va fi aplicată tuturor membrilor delegaţiei, parlamentari şi staff tehnic”.
„Decizia părţii române se bazează pe poziţia cunoscută şi consecventă a României în raport cu Federaţia Rusă, în contextul războiului de agresiune în curs împotriva Ucrainei. De asemenea, o parte din membrii delegaţiei ruse la Adunarea Parlamentară a OSCE sunt vizaţi de măsuri restrictive la nivelul Uniunii Europene. Decizia vizează şi Belarus, susţinător al războiului declanşat de Federaţia Rusă”, a transmis Ministerul român de Externe.
A început summitul pentru pace din Elveția. Ce a transmis Zelenski
Zelenski și-a exprimat sâmbătă, la începutul summitului ucrainean pentru pace din Elveția, speranța de a obține „o pace dreaptă cât mai curând posibil”.
„Tot ceea ce se va conveni (la acest summit) va face parte din procesul de restabilire a păcii de care avem cu toții nevoie”, a declarat Zelenski, adăugând: „Vom vedea cum se va face istorie la acest summit”.
Iată programul în linii mari al summitului pentru pace din Ucraina, care are loc în Elveția în acest weekend:
- Sâmbătă va avea loc o sesiune plenară la care vor participa toate delegațiile.
- Duminică, trei subiecte vor fi discutate în detaliu în cadrul unor grupuri de lucru: securitatea nucleară, libertatea de navigație și securitatea alimentară, precum și aspectele umanitare. Acestea din urmă se vor ocupa de transportul maritim în Marea Neagră, prizonierii de război, deținuții civili și copiii deportați.
Se are în vedere un al doilea summit. (AFP, The Guardian)
Ministerul ucrainean al apărării spune că Brigada a 68-a Jaeger a respins pe frontul din Pokrovsk un asalt mecanizat rusesc, fiind distruse opt tancuri și opt vehicule de luptă ale infanteriei inamice.
Paisprezece sportivi ruși și unsprezece bieloruși au fost autorizați de CIO să participe sub drapel neutru la Jocurile Olimpice de la Paris (26 iulie-11 august), în patru discipline, potrivit unei prime liste publicate sâmbătă de organismul olimpic.
Sportivii în cauză, care vor concura la ciclism pe șosea, gimnastică/trampolină, haltere și lupte, au trebuit să treacă atât obstacolul calificării, cât și o dublă verificare, mai întâi de către federațiile internaționale și apoi de către CIO, pentru a se asigura că nu susțin în mod activ războiul din Ucraina și că nu au legături cu armata țării lor. (France Presse)
Kamala Harris anunță un nou ajutor, de 1,5 mld. dolari
Trei persoane au fost ucise și cinci rănite de bombardamentele rusești în satul Ulakly din regiunea Donețk, în estul Ucrainei, a declarat sâmbătă guvernatorul local Vadym Filașkin.
Satul a fost lovit de muniții cu dispersie, a precizat el pe aplicația de mesagerie Telegram. Filashkin a afirmat că au fost avariate clădiri administrative, o casă privată, un magazin și opt mașini. (Reuters)
Vicepreședintele american Kamala Harris a anunțat un ajutor de peste 1,5 miliarde de dolari pentru Ucraina, transmite Reuters.
Anunțul a fost făcut în timp ce Harris participă la un summit pentru pace în Ucraina ce are loc la Lucerna, în Elveția, unde urmează să se întâlnească cu Zelenski și să ia cuvântul în cadrul sesiunii plenare a summitului.
Suma de 1,5 miliarde de dolari include 500 de milioane de dolari în fonduri noi pentru asistență în domeniul energiei și redirecționarea a 324 de milioane de dolari din fondurile anunțate anterior către repararea de urgență a infrastructurii energetice și alte nevoi din Ucraina, a precizat biroul vicepreședintelui.
„Aceste eforturi vor ajuta Ucraina să răspundă la ultimele atacuri ale Rusiei asupra infrastructurii energetice ucrainene prin sprijinirea reparațiilor și a refacerii acesteia, prin îmbunătățirea rezistenței Ucrainei la întreruperile aprovizionării cu energie și prin crearea premiselor pentru repararea și extinderea sistemului energetic ucrainean”, a transmis sursa citată.
Un avion rusesc a intrat în spațiul aerian suedez. Reacția imediată a Stockholmului.
În comunicatul armatei suedeze de spune că un avion rus de tip Suhoi SU-24 a fost avertizat că a violat spațiul aerian al Suediei, însă nu a răspuns, astfel că aviația militară suedeză a ridicat de la sol două avioane Gripen pentru a-i ieși în întâmpinare.
Rușii întăresc protecția podului Kerci
Rusia continuă să își consolideze apărarea podului din Crimeea, unul de o importanță crucială pentru Moscova, scrie analistul naval H.I. Suton, care a analizat clipuri video din zona portului și imagini din satelit.
Podul Kerci a fost atacat deja de două ori și are, fără îndoială, o poziție importantă pe lista de țintea Ucrainei. Cu o asemenea importanță, pare puțin probabil ca aceste noi apărări să fie suficiente, afirmă expertul.
Rusia se grăbește să consolideze apărarea fizică, una deja amplă, a podului Crimeii din strâmtoarea Kerci. Un inel exterior, format din barje ancorate la capetele capetelor, a apărut acum în fața podului. Acesta se adaugă unui interior interior de plase și baraje plutitoare.
„Unele state membre nu voiau să audă de această condiție privind minoritățile”: Ungaria a dezvăluit de ce a deblocat negocierile de aderare a Ucrainei la UE.
Ministrul ungar de externe Péter Szijjártó a declarat că țara sa a reușit să includă toate condițiile sale în cadrul pe baza căruia va fi negociată aderarea Ucrainei la UE, în special în ce privește minoritățile.
În cadrul reuniunii Consiliului de Securitate al ONU de duminică, Geng Shuang, reprezentantul adjunct al Chinei la Națiunile Unite, a cerut Ucrainei și Rusiei să înceapă cât mai curând posibil negocierile de pace.
„Armele pot pune capăt unui război, dar nu pot aduce o pace durabilă. China face apel la părțile implicate în conflict să dea dovadă de voință politică, să se întâlnească și să înceapă discuții de pace cât mai curând posibil pentru a obține o încetare a focului și a opri acțiunile militare”, a declarat Geng la reuniunea Consiliului de Securitate al ONU, potrivit Kyiv Independent.
Scholz: Toată lumea știe că propunerea lui Putin nu e serioasă
Liderii G7 nu au discutat despre propunerile președintelui rus Vladimir Putin privind pacea în Ucraina, deoarece toată lumea știa că acestea nu sunt serioase, a declarat cancelarul german Olaf Scholz.
Vorbind în Italia cu puțin timp înainte de a pleca în Elveția, unde sâmbătă începe conferința privind Ucraina, Scholz a declarat că propunerile lui Putin – ca Ucraina să renunțe la patru regiuni pe care Rusia le revendică, să înceteze luptele și să renunțe la ambiția de a deveni membră a NATO – au fost menite doar să distragă atenția de la conferință.
„Toată lumea știe că această propunere nu a fost făcută în mod serios, ci a avut legătură cu conferința de pace din Elveția”, a declarat acesta într-un interviu pentru televiziunea ZDF. (Reuters)
Conferinţa internaţională privind pacea în Ucraina, organizată la cererea Kievului, s-a deschis sâmbătă la Burgenstock, în Elveţia, în cadrul căreia vor fi discutaţi primii paşi care să deschidă calea negocierilor de pace în războiul declanşat de Rusia în Ucraina, relatează dpa.
Şefi de stat şi de guvern şi alţi reprezentanţi de rang înalt din circa 100 de ţări, precum şi ai unor organizaţii internaţionale sunt aşteptaţi să participe la summit. Rusia nu a fost invitată.
Aceştia urmează să discute o serie de probleme, printre care exporturile de cereale din Ucraina, siguranţa centralei nucleare Zaporojie, ocupată de forţele ruse, precum şi probleme umanitare, inclusiv schimburile de prizonieri.
Statele Unite, cel mai important aliat al Kievului, vor fi reprezentate de vicepreşedinta Kamala Harris. Numeroşi lideri din Europa vor participa la conferinţa de pace, între care preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Olaf Scholz. (Agerpres)
Noua estimare a pierderilor rusești
Estimarea ucraineană a pierderilor rusești: 1090 soldați, 20 de tancuri, 29 de alte blindate de luptă, 37 de tunuri, 2 lansatoare multiple de rachete, 4 sisteme antiaeriene, 57 diferite vehicule și 12 echipamente speciale.
"Work for the things that you care about."
— Defense of Ukraine (@DefenceU) June 15, 2024
Ruth Bader Ginsburg
The combat losses of the enemy from February 24, 2022 to June 15, 2024. pic.twitter.com/hCqMDNUGPU
Summit de pace în Elveția fără Rusia
Este de așteptat ca discuțiile de la summitul din Elveția să se concentreze asupra unor preocupări mai largi declanșate de război, cum ar fi securitatea alimentară și nucleară și libertatea de navigație, iar un proiect de declarație finală identifică Rusia drept agresor în conflict, au declarat surse Reuters.
„Summitul riscă să arate care sunt limitele diplomației ucrainene”, a declarat Richard Gowan, director ONU la International Crisis Group. „Cu toate acestea, este, de asemenea, o șansă pentru Ucraina de a reaminti lumii că ea apără principiile Cartei ONU.”
Țările UE au ajuns la un acord pentru negocierile de aderare cu Ucraina
Ambasadorii celor 27 de ţări ale Uniunii Europene şi-au dat vineri „acordul de principiu” pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova, care vor începe la 25 iunie, a anunţat preşedinţia belgiană a Consiliului UE.
Scurtă recapitulare a evenimentelor recente:
- Putin anunță că 700.000 de militari ruși luptă în Ucraina. „Avem aproape 700.000 de oameni în zona operațiunii militare speciale”, a declarat Putin, folosind termenul oficial pentru invazia militară lansată în februarie 2022, în timpul unei întâlniri televizate cu soldați decorați pentru faptele lor de arme.
- Stoltenberg anunţă că NATO îşi va asuma coordonarea ajutorului militar pentru Ucraina / Ce este misiunea NSATU. Secretarul general al Alianţei a spus că „aceste eforturi nu transformă NATO în parte a conflictului” dintre Ucraina şi Rusia, însă „vor întări sprijinul nostru pentru Ucraina.
- Vladimir Putin a anunțat în ajunul summitului de pace pentru Ucraina ce vrea Rusia pentru a opri războiul. EL a declarat vineri că Rusia va opri operațiunile sale militare din Ucraina și va intra în negocieri de pace dacă Kievul renunță la ambițiile sale de a intra în NATO și își retrage forțele din cele 4 regiuni ale sale pe care le revendică Moscova.
- Oferta lui Putin de încetare a focului este un ultimatum, reacţionează Zelenski. Președintele ucrainean a susţinut că Putin nu-şi va opri ofensiva militară nici dacă cererile sale de încetare a focului vor fi satisfăcute.
- Războiul din Ucraina a generat emisii de CO2 echivalente cu cele de la 90 de milioane de mașini pe benzină – studiu. Un amplu studiu a calculat impactul climatic pentru primii doi ani ai războiului din Ucraina, iar cifrele indică emisii foarte mari, de 175 milioane tone de CO2
Cele mai importante informații de vineri privind agresiunea Rusiei au fost LIVE aici pe HotNews.ro
INTERVIURILE HotNews.ro