Liviu Dragnea vrea sa introduca aprobarea tacita pentru avizele pe care autoritatile le dau pentru cele mai importante proiecte imobiliare

Daca autoritatile (Primarii, Ministerul Mediului, Ministerul Culturii, Pompieri) nu vor aviza proiectele imobiliare propuse spre aprobare Consiliilor Locale/Judetene sau Consiliului General al Municipiului Bucuresti in termen de 30 de zile, acestea vor putea fi aprobate tacit, potrivit normelor de aplicare a Legii Urbansimului puse in dezbatere publica de Ministerul Dezvoltarii. Pe de o parte, aceasta prevedere poate reduce birocratia, intrucat obtinerea unui aviz poate dura foarte mult. Pe de alta parte, aceasta masura poate duce la abuzuri, din cauza unui functionar corupt, proiecte nocive pentru oras primind astfel unda verde. In plus, normele de aplicare a legii interzic autoritatilor locale sa ceara detalierea proiectelor in cazul documentatiilor de tip Plan Urbanistic Zonal si de Detaliu, printre care si ilustrarile de arhitectura. Aceste ilustrari sunt insa relevante pentru cetatenii care participa la dezbaterea publica si nu stiu sa citeasca planurile de urbanism.

Potrivit proiectului de act normativ pus in dezbatere publica pe site-ul Ministerului Dezvoltarii, daca autoritatile nu elibereaza avizele aferente Planurilor Urbanistice Zonale si de Detaliu in termen de 30 de zile de la depunere, atunci acestea pot fi aprobate tacit.

„Autoritatile avizatoare si emitentii de avize au obligatia sa emita avizele in termen de cel mult 30 de zile de la data inregistrarii cererii/documentatiei specifice complete, sub sanctiunea aplicarii prevederilor legale privind aprobarea tacita, fara alte proceduri prealabile”, se arata in articolul 16 a proiectului normelor de aplicare a Legii urbanismului inaintat in dezbatere publica de ministrul Liviu Dragnea.

Investitorii care doresc sa construiasca pe un teren mai mult decat le permite Planul Urbanistic General (regulamentul zonei) trebuie sa faca un Plan Urbanistic Zonal sau unul de detaliu, in functie de marimea proiectului. Primul pas este obtinerea unui Certificat de Urbanism de la Primarie, document in care li se spune investitorilor ce avize trebuie sa ia pentru a obtine permisiunea de a construi mai mult. Dupa ce iau aceste avize de la directia de Urbanism din cadrul Primariei, de la Ministerul Culturii, Ministerul Mediului, Pompieri etc, proiectul este supus aprobarii Consiliului Local/General, iar daca este aprobat, proiectul se poate realiza. De retinut insa, in cazul in care toate avizele sunt obtinute, alesii locali sunt pusi in fata faptului implinit.

In ceea ce priveste cetatenii, acestia vor putea folosi avizele eliberate pentru planurile urbanistize zonale/de detaliu si „in procedura de autorizare a executarii lucrarilor de constructii, numai in situatia in care autorizatia de construire/desfiintare se emite in perioada de valabilitate a avizelor si daca au fost aprobate documentatiile de amenajarea teritoriului si de urbanism pentru care avizele in cauza au fost emise”, potrivit proiectului de act normativ.

De exemplu, daca un investitor are un teren pe care poate construi un bloc de patru etaje si vrea sa construiasca un bloc de 8 etaje, el trebuie sa faca un Plan Urbanistic Zonal prin care obtine permisiunea de a construi blocul de 8 etaje. Pentru elaborarea Planului Urbanistic Zonal care ii permite sa faca blocul de 8 etaje, avea nevoie de avize de la mai multe institutii, avize necesare pentru aprobarea acestuia. Dupa aprobarea Planului urbanistic, beneficiarul trebuia sa obtina autorizatia de construire pentru care avea nevoie de aceleasi avize, de la aceleasi institutii, inca o data. Daca normele vor fi aprobate, investitorul va putea folosi avizele eliberate pentru Planul de urbanism si pentru eliberarea autorizatiei de construire.

O alta prevedere a proiectului de act normativ interzice autoritatilor locale sa ceara detalieri ale proiectelor prezentate in documentatiile de urbanism.

„Intrucat documentatiile de amenajarea teritoriului au caracter strategic si director, care nu implica detalieri tehnice si nu se refera la investitii, in procedura de avizare a acestei categorii de documentatii, se interzice solicitarea de detalieri care nu sunt expres prevazute de lege, precum detalieri tehnice precum si conditionarea de alte avize sau studii nespecifice domeniului”, se arata in articolul 18 al proiectului de act normativ.

Pentru reducerea birocratiei in ce priveste marile proiecte ale autoritatilor, Ministerul Dezvoltarii vrea sa introduca avizul unic, astfel incat autoritatile care elaboreaza planurile mari de urbanism (planurile de amenajarea teritoriului zonale, judetene si planurile urbanistice generale) sa ia un singur aviz.

„In vederea simplificarii procedurii de avizare si a coordonarii deciziilor autoritatilor avizatoare si emitentilor de avize, la nivelul consiliilor judetene se infiinteaza comisia de aviz unic in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului, denumita in continuare CAU.ATU. Avizul unic se emite pentru planurile de amenajarea teritoriului zonale P.A.T.Z. si judetene P.A.T.J., precum si pentru planurile urbanistice generale P.U.G., si reprezinta actul administrativ care include conditionalitatile stabilite de consiliul judetean, de autoritatile avizatoare si de emitentii de avize/institutiile avizatoare, de la nivel judetean, cu privire, in principal, la amenajarea teritoriului si urbanism, patrimoniu cultural si monumente istorice, drumuri judetene si comunale, protectia mediului, sanatate publica, aparare civila, protectia impotriva incendiilor, echipare edilitara, altele de aceasta natura. CAU.ATU de la nivelul judetean este formata din reprezentantii autoritatilor/emitentilor de avize”, se arata in articolul 21 a actului normativ.

Avizul unic se emite pe baza analizarii documentatiilor depuse, prezentate si sustinute de elaboratorii si beneficiarii acestora, in cadrul sedintei CAU.ATU, potrivit legiuitorului.

Proiectul de act normativ a fost pus in dezbatere publica pe 24 decembrie 2013, iar cetatenii pot trimite punctele de vedere pe adresa iulia.matei@mdrap.ro timp de 30 de zile.

Presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania, Serban Tiganas, spune ca aceste norme de aplicare a Legii urbanismului sunt incomplete, iar acordul tacit poate genera abuzuri.

„Accentul normelor metodologice cade in mod evident pe fluidizarea procedurilor de avizare si aprobare, ceea ce este extrem de benefic pentru derularea proceselor administrative. Totusi ceea ce se propune nu constituie o rezolvare care sa asigure concomitent fluentizarea proceselor, obtinerea de timpi respectati si promptitudine din partea avizatorilor prin masura propusa, anume aprobarea tacita. Aceasta masura prezinta riscuri imense de a genera efecte negative pe scara larga, adica este calea de a obtine ca legal ceea ce este eronat, ceea ce nu respecta regulamentele si asa mai departe, doar pentru ca o entitate avizatoare a intarziat. Fac urmatorul scenariu: la cate cazuri de aprobari tacite este demis conducatorul unitatii pentru neperformanta aparatului pe care il conduce? Vorbesc aici de primari, presedinti de consilii judetene, inspectori sefi , etc.”, a explicat Tiganas.

Acesta, la solicitarea HotNews.ro, a facut urmatoarele comentarii la proiectul pus in dezbatere publica:

– Normele metodologice nu acopera in intregime problematica legii 350 la care se refera. Exista capitole importante care nu au nicio referinta in norme cum ar fi cele referitoare la participarea publicului la activitatile de amenajarea teritoriului si urbanism, controlul implementarii prevederilor documentatiilor de urbanism aprobate, controlul corectitudinii datelor si continutului documentatiilor, care detecteaza contraventiile si altele.

– Alt scop declarat al normelor este acela de a uniformiza modul de aplicare al prevederilor legale si practicile din urbanism in general, dar in cuprinsul lor apar prevederi prin care entitatile avizatoare isi stabilesc singure, deci neuniform, diferit continutul documentatiilor. Este complet indezirabila aceasta situatie, cu consecintele cunoscute in practica unor avizatori de a conditiona propriul aviz de existenta altoras etc.

– Lipsesc precizari clare referitoare la modul in care se stabileste termenul de valabilitate al documentatiilor, cum se prelungesc si mai ales ce se intampla cand acestea au produs efecte si expirarea lor cu pierderea valabilitatii prevederilor devine absurda. Exista foarte multe conflicte datorate modificarilor prvederilor unor zone de locuit in urma carora se schimba complet calitatea locuirii cu efecte devastatoare asupra comunitatilor nou formate in acele zone.

– Sunt prea vag detaliate problemele legate de legaturile dintre strategiile de dezvoltare si documentatiile de urbanism si amenajare a teritoriului. In general rolul administratiilor in formularea strategiilor este neaprofundat metodologic si pare a fi una dintre lacunele mari ale practicilor de planificare spatiala.

– Legaturile de colaborare dintre administratii sunt de asemenea un subiect sesizat de norme dar insuficient detaliat. Se spune ca se poate asigura de catre consiliile locale asistenta tehnica de specialitate catre consiliile locale, ca masura cmpenatorie a lipsei de competente din administratiile locale, dar eficient ar fi sa se specifice obligatia de a acorda aceasta asistenta si obligtia de a prevedea in bugete costurile necesare si nu doar posibilitatea.

– Nu cred ca propunerea cu comisia de aviz unic, care nu e prevazuta in lege va rezolva ceea ce se doreste, anume disciplinarea si promptitudinea avizatorilor. Nu poate functiona spre exemplu pentru avizele referitoare la patrimoniu, comisiile fiind zonale si avand timpi de reactie in prezent de ordinul lunilor si lipsa totala de finantare de la ministerul de resort. Masura seamana cu ceea ce s- mai incercat acumcirca 6 – 7 ani, prin acordul unic, dar s-a retras pentru ca pur si simplu nu a mers decat la cateva administratii mai performante, foarte putine.

– Persista o confuzie intre termenii actualizare si modificare a documentatiilor de urbanism. Orice modificare devine actuala si este o actualizare, iar o actualizare presupune modificari, altfel situatia este identica cu cea anterioara si vorbim de o prelungire a termenului de valabilitate.

– Capitolul V referitor la monitorizarea implementarii documentatiilor este extrem de slab. Nu contine norme de aplicare si in practica aici este o problema fundamentala a corespondentei dintre ceea ce e pe hartie si realitate.

– Normele metodologice pomenesc de transmiterea informatiilor in format digital, fara nicio alta precizare, ori aceasta este calea de a obtine neuniformitatea prin tipurile de fisiere care se vor utiliza, incompatibilitati informatice si chiar imposibilitatea de citire si utilizare. Extrem de slaba metodologia la capitolul acesta, neconforma cu tehnologiile actuale din proiectare si cercetare si nici din administratie.

– Mai sunt necesare precizari despre locutiunea interes public si modul in care se urmareste acesta, din moment ce este fundamental sa fie urmarit acest interes public.

– Nu exista nicio precizare despre problemele relatiei dintre proprietatea asupra terenurilor si reglementarea acestora prin planuri urbanistice, ceea ce da nastere in practica la aplicari diferite si uneori abuzive ale aceleiasi legi a urbanismului.