Marea Britanie nu va plăti despăgubiri și nici nu își va cere scuze pentru secolele de sclavie, spune și noul guvern de la Londra

Marea Britanie nu va pune subiectul despăgubirilor pentru sclavie pe agenda întâlnirii Commonewalth-ului națiunilor care a început luni în Samoa și nici nu va oferi scuze pentru istoria sa, a declarat luni un purtător de cuvânt al guvernului condus de Sir Keir Starmer, citat de Reuters.

Lideri și oficiali din 56 de țări care își au rădăcinile în fostul Imperiu Britanic vor participa săptămâna aceasta la Reuniunea Șefilor de Guvern ai Commonwealth-ului (COHGM), organizată pe insula din Pacific.

Guverne britanice succesive au respins apelurile tot mai vocale pentru acordarea de despăgubiri fostelor sale colonii însă Hilary Beckles, președintele comisiei pentru reparații a Comunității Caraibe (CARICOM), a declarat că anul acesta există speranțe pentru o schimbare de poziție.

El se baza pe faptul că la Londra a ajuns la guvernare Partidul Laburist de stânga, alegerile generale din luna iulie punând capăt la 14 ani de guvernare conservatoare.

Atât premierul Sir Keir Starmer, cât și regele Charles al III-lea, în prezent într-o vizită în Australia, vor participa la reuniunea din Samoa.

Dar un purtător de cuvânt al lui Starmer a reiterat luni că acordarea de reparații nu se află pe agenda de discuții a premierului britanic.

„Nu plătim reparații”, a declarat purtătorul de cuvânt. „Poziția asupra scuzelor rămâne aceeași. Nu vom oferi scuze la CHOGM”, a adăugat el.

Țările din Caraibe conduc lupta pentru primirea de reparații pentru sclavie

Purtătorul de cuvânt al premierului britanic a declarat totuși că, deși acordarea de reparații nu se află pe agenda „formală” a lui Starmer, el este deschis „să continue discuțiile cu partenerii pe aceste subiecte”.

O sursă din cadrul CARICOM, organizație din care fac parte 15 state din Caraibe precum Jamaica și Barbados, a declarat pentru Reuters că reuniunea din Samoa reprezintă o ocazie importantă de dialog pe subiectul reparațiilor și că subiectul va fi deschis de aceste țări.

Keith Rowley, premierul din Trinidad și Tobago, declarase în luna iulie că la nivelul CARICOM s-a luat decizia de a „vorbi foarte puternic” despre subiectul reparațiilor la reuniunea ce a început luni în Pacific.

Agenția Reuters amintește că toți cei 3 candidați care și-au anunțat dorința de a deveni următorul secretar general al Commonwealth-ului susțin acordarea de reparații pentru anii de sclavie și colonialism.

CARICOM a redactat inclusiv un plan în acest sens. Măsurile vizate nu se referă doar la plăți financiare și rolul Marii Britanii, el îndemnând toate țările europene care au avut colonii să își ceară scuze la nivel oficial și să finanțeze programe educaționale.

Ideea ca fostele mari puteri coloniale să plătească reparații pentru sclavie și alte încălcări ale drepturilor omului este una veche, dar a început să prindă popularitate la nivel internațional abia recent.

Reparațiile pentru descendenții sclavilor, un subiect controversat

Oponenții plăților care să fie făcute descendenților sclavilor argumentează că stabilirea unor sume corecte este prea complexă deoarece este imposibil de stabilit în ce măsură ei sunt afectați în ziua de azi de evenimente care s-au petrecut cu secole în urmă.

Un alt argument invocat des este că nu este corect ca persoanele din ziua de azi să achite prin taxele și impozitele plătite reparații pentru nedreptăți istorice pentru care nu sunt în niciun fel responsabile.

Unii argumentează de asemenea că inclusiv discuțiile avute pe acest subiect pot duce la o polarizare politică mai mare și câștiguri electorale pentru dreapta radicală, cum s-a întâmplat recent inclusiv în Olanda.

În luna decembrie a anului trecut Mark Rutte, cel mai longeviv premier din istoria Olandei, și-a cerut oficial scuze în numele statului olandez pentru rolul acestuia în comerțul transatlantic cu sclavi.

Comentariile sale au venit după ce în iunie 2023 regele Willem-Alexander al Olandei a prezentat la rândul său scuze oficiale pentru rolul olandezilor în comerţul cu sclavi.

Însă guvernul olandez a exclus posibilitatea de a plăti reparații descendenților sclavilor, anunțând în schimb crearea unui fond de 200 de milioane de euro pentru a susține inițiative sociale în Olanda, Caraibele Neerlandeze și Surinam, unde țara a avut colonii.