Marsul lui Viktor Orban si "greutatea" geopolitica a Ungariei
Universitatea de Vară Balvanyos – organizată la Tușnad, cum corect observa unul dintre lectorii din acest an – a fost conceputa ca un spațiu de dialog româno-maghiar. Ea s-a transformat la un moment dat într-un moment al întâlnirilor maghiaro-maghiare, ca într-un final să devină o scenă a monologului partidului lui Viktor Orban și a grupării politice reprezentate de Tokes Laszlo. Această evoluție a evenimentului exprimă pierderea calității și capacității de partener de dialog a organizatorilor în raport cu clasa politică și cu intelectualitatea română și într-o măsură importantă cu Uniunea Democrată Maghiară din România, ca reprezentant politic determinant al comunității maghiare din România.
Momentul culminant al programului Universității a fost reprezentat de prezența liderului Viktor Orban, premierul în exercițiu al Ungariei, care în acest an a susținut o prelegere cu titlul “Timpul nostru”.
Am asistat la un eveniment electoral si mediatic, Ungaria se află la mai puțin de 9 luni de alegerile parlamentare din 2014, urmate de cele europarlamentare. Discursul de o oră al premierului Ungariei a beneficiat de o acoperire mediatică excesivă, acesta fiind transmis în direct de postul național de televiziune, de Duna TV, dar și de radioul public, respectiv retransmis la oră de vârf de organele de presă de stat amintite. De altfel, acoperirea mediatică pe întreaga perioadă a Universității a fost foarte puternică și este o expresie a strategiei de comunicare ofensive a principalului partid de guvernământ din Ungaria (FIDESZ) dar și a poziției de putere a acestuia în utilizarea organelor de presă de stat.
Mesajele de campanie electorală au dominat și conținutul prelegerii, Viktor Orban a trecut în revistă rezultatele mandatului de premier, expunându-și viziunea prin care maghiarii pot să devină o națiune puternică la nivel mondial. În ultimii 3 ani, în toate prelegerile susținute în cadrul Universității de Vară Balvanyos, Orban a insistat aspupra contextului global în schimbare, arătând că omenirea se confruntă cu noi provocări care duc la redesenarea raporturilor de putere politice, economice și culturale , iar, în cadrul acestui proces de criză, Ungaria are oportunitatea de a se redefini ca națiune puternică și liberă. Orban prezice nici mai mult nici mai puțin declinul și falimentul societății occidentale. Pentru națiunea maghiară, schimbarea de regim a început odată cu preluarea puterii de către dreapta națională în anul 2010. Premierul Ungariei redirecționează furia cetățenilor maghiari cauzată de criza economică în direcția multinaționalelor, a băncilor și a Uniunii Europene, arătând că aceste entități afectează independența și suveranitatea națiunii maghiare pentru că dispun în mod excesiv de resursele materiale și umane din Ungaria, respectiv de valorile produse de maghiari.
Întreaga politică a guvernului Orban este sub zodia națională, a interesului națiunii maghiare, care, prin măsurile adoptate, urmărește schimbarea de regim și recâștigarea controlului asupra resurselor proprii și a valorilor produse de maghiari. Prin interesul național se justifică toate măsurile lui Viktor Orban: adoptarea unui nou act fundamental (se evită utilizarea expresiei de Constituție), a legii de reglementare a mass-media, a legii de organizare judiciare, a noilor coduri civile și penale, impozitarea suplimentară a băncilor și multinaționalelor, scăderea cheltuielilor de regie, apă canalizare, gaze, energie electrică, reforma din educație și sănătate etc. Dubla cetățeniei pentru maghiarii din afara Ungariei apare ca o soluție de reunificare a națiunii maghiare fără modificarea granițelor.
Viziunea lui Viktor Orban pentru gestionarea crizei economice, politice și identitare este prezentată ca o soluție originală, o rețetă unică și fără cusur, un hungaricum, care poate fi adoptat de celelalte state occidentale.
Această este singura rețetă pentru ca națiunea maghiară să devină puternică și competitivă în lume; pentru acest deziderat a solicitat premierul Ungariei sprijinul electoratului la următoarele alegeri parlamentare, inclusiv al maghiarilor din afara Ungariei, care pot deveni mai puternici dacă au un stat mamă puternic.
Și totuși, Viktor Orban și al său guvern sunt copilul neînțeles al Europei și al puterilor Occidentale. Reacțiile puternice ale statelor Occidentale au condus până la adoptarea de către Parlamentul Uniunii Europene a Raportului Tavares privind derapajele de la principiile democratice ale Ungariei. Mai mult, derapajele Ungariei, dar și criza politică din anul 2012 din România au determinat UE să inițieze măsuri pentru crearea unui cadru instituțional comunitar pentru monitorizarea și sancționarea derapajelor de la principiile democratice ale statelor membre. Ungaria este exemplul care demonstrează că fostele state comuniste integrate în UE nu au dezvoltat anticorpii necesari pentru a preveni derapajele de la principiile democratice sau pentru a le corecta atunci când ele se exprimă. Aceste state sunt expuse regreselor de la democrație mai ales în perioadă de criză economică și/sau politică.
Regimului Orban i se reproșează în fond că în umbra procesului de redirecționare a furiei cetățenilor maghiari cauzate de criza economică împotriva multinaționalelor, a băncilor, practic împotriva capitaliștilor care fură munca celor de jos, brokerii de putere, Guvernul FIDESZ a efectuat schimbări legislative fundamentale ce au afectat principiile democratice și nu respectă Criteriile politice de la Copenhaga. Noul regim creat este supus acuzațiilor de corupție, lipsei de transparență și monopolui în gestionarea resurselor publice. Regimul Orban reabilitează, reconstruiește persoaneje istorice, politice și culturale acuzate de dictatură și de promovarea unor concepte extremiste.
Oricine critică sau se pronunță împotriva măsurilor adoptate de guvernul național al lui Viktor Orban este demonizat, etichetat ca un socialist-liberal antinațional, antimaghiar.
Miza lui Viktor Orban este câștigarea cu orice preț a alegerilor parlamentare din primăvarea anului 2014. Orban este încă bântuit de pierderea la mustață a alegerilor din 2002 și 2006. Un astfel de episod nu este luat în calcul de FIDESZ pentru 2014, efortul electoral este imens, fiecare vot contează. În acest scop, FIDESZ a recunoscut importanța menținerii unui dialog constructiv cu UDMR, care are capacitatea de a mobiliza maghiarii din România. FIDESZ nu are nevoie de agenți electorali în Transilvania, maghiarii de aici trebuie doar mobilizați să se prezinte la alegeri, opțiunea lor la urne este evidentă și puternică din perspeciva alegerilor parlamentare din Ungaria.
UDMR este interesat de dialogul cu Guvernul Ungariei, inclusiv din perspectiva alegerilor europarlamentare. Partenerii de dialog se pot susține reciproc sau cel puțin pot adopta o poziție de neutralitate. Desigur, dialogul nu este pe placul tuturor, după cum rezultă din declarațiile europarlamentarului Tokes Laszlo, care a atacat dur și nejustificat formațiunea condusă de Kelemen Hunor. Una dintre necunoscutele alegerilor europarlamentare este formula în care vor candida formațiunile maghiare: UDMR va avea propria listă fără un reprezentant al PPMT sau acceptă pe propria listă un candidat al acestei formațiuni, respectiv, va exista un candidat independent, adică Tokes Laszlo? Aceste variante vor influența evoluția dialogului dintre FIDESZ și UDMR.
Din perspectiva comunicării politice, carismaticul Viktor Orban a avut o prestație excelentă la Universitatea de Vară de la Balvanyos. Premierul Ungariei a convins în marșul său susținut de cucerire a votanților maghiari în scopul menținerii puterii în noul ciclu electoral. Un nou mandat de premier ar consolida regimul Orban, chiar dacă s-a adeverit că pentru statele postcomuniste alternanța la putere este mai benefică evoluției lor democratice. Costurile politicilor originale ale regimului Orban sunt însă vizibile pe plan internațional, unde Ungaria este privită cu reținere și izolare. Abordările naționale excesive, chiar naționaliste, derapajele de la principiile democratice și ale economiei de piață ale regimului Orban crează temeri în rândul puterilor Occidentale și conduc la izolarea Ungariei.
INTERVIURILE HotNews.ro