Merele cu origine din „vezi pe ambalaj” și cum ”cântăresc” importurile în creșterea prețurilor, cursului de schimb și dobânzilor

Mere roșii – țara de origine: vezi pe ambalaj. Mulți au văzut în lanțurile de supermarketuri acest gen de afiș. Ideea este că importăm. E o legătură directă între un indicator publicat ieri de BNR (deficitul de cont curent) și creșterile de prețuri, curs de schimb, dobânzi la credite. HotNews.ro a discutat cu experți pe temă, precum Cristian Popa, membru CA la BNR, Adrian Codirlașu, de la CFA România, și cu specialiști care lucrează pentru instituții internaționale și n-au dorit să le fie publicat numele (ar fi nevoie de aprobări ceea ce ia mult timp).

Faptul că deficitul de cont curent a crescut cu peste 250% (mare parte din creștere fiind dată de importurile de bunuri) arată, de fapt, că economia își revine foarte repede (vom explica în cele ce urmează).

Foarte pe scurt:

• Dacă a crescut rapid deficitul de cont curent, înseamnă că sunt semne că economia repornește

• În momentul în care ai o repornire a economiei, tradițional importurile cresc cu mai mult și sunt presiuni pe deficitul de cont curent.

• Bunurile astea agricole sunt extrem de elastice și sensibile la fluctuațiile din rata de schimb.

• În criza din 2008-2009, deficitul de cont curent s-a corectat masiv, pe când în criza pandemică, nu (Cristian Popa – BNR)

• În criza recentă, companiile puternic afectate au primit sprijin din partea statului, de aici și o parte a deficitului bugetar mai mare, iar asta a ajutat la menținerea atât a investițiilor, cât și a puterii de cumpărare a angajaților acestor companii (Cristian Popa)

• De aici, o presiune mai intensă pe importuri și, implicit, și o tendință inversă a deficitului de cont curent față de criza precedentă – de creștere și nu de scădere (Cristian Popa)

• Există un nivel până la care este sustenabil deficitul de cont curent și ne ajută să trăim mai bine, însă cred că am atins deja acest nivel, suntem deja acolo sau chiar peste (Cristian Popa)

• Noi importăm, din păcate, foarte multă mâncare. E o perioadă în care nu producem

• Dacă ai o apreciere în termeni de rată efectivă reală de schimb, cresc destul de repede importurile pentru că sunt volume mari și marje mici.

• Specialiștii se așteaptă ca în a doua jumătate a anului economia să pornească robust. Atunci vor fi presiuni pe deficitul de cont curent și pe inflație.

• Salariile au crescut, consumul a crescut, anul trecut. Deci ar veni de undeva o cerere (Adrian Codirlașu)

• Dacă ne uităm cum a evoluat, de exemplu, fondul de salarii publice în PIB, s-a apropiat de 11%.

• Deja este peste media europeană în condițiile în care numărul de angajați în sectorul public este sub media europeană. Problema este cu creșterea asta rapidă de salarii.

• Deja s-a întâmplat creșterea dobânzilor. Statul se împrumută mai scump (Adrian Codirlașu)

• Atunci când crește dobânda la dolar, va crește dobânda peste tot sau va fi o presiune de creștere de dobândă. Dacă nu e rezolvată creșterea de dobândă, duce la deprecierea leului (Adrian Codirlașu)

Deficitul de cont curent, așa cum am spus, a crescut cu peste 250%, în februarie. Experții din instituțiile internaționale cu care am discutat sunt de părere că, dacă ar fi o problemă structurală, nu ar fi așa, ci ar crește gradual.

Aici sunt două elemente: structural și ciclic.

Dacă a crescut rapid, înseamnă că sunt semne că economia repornește, potrivit experților. Dacă ne uităm la cifrele de pe trimestrul 4 care au fost foarte bune anul trecut și dacă ne uităm și la indicatorii de înaltă frecvență acum, sunt semne că economia începe să repornească.

În general există o elasticitate mare a importurilor la creșterea economică, în România. În momentul în care ai o repornire a economiei, tradițional importurile cresc cu mai mult și sunt presiuni pe deficitul de cont curent.

Când reîncepe economia, când o ia pe partea de urcare a ciclului, importurile tradiționale cresc mai repede decât exporturile că e mai greu ca partea de aprovizionare să reacționeze.

Conform acelor experți, sunt probleme pe partea de exporturi din cauza cererii scăzute în vestul Europei, unde lucrurile se mișcă mai greu, e rigiditate mai mare.

Economia europeană vestică are o anumită inerție.

Noi importăm, din păcate, foarte multă mâncare. E o perioadă în care nu producem. E un efect de susbstituție.

Leul nu s-a depreciat așa de mult pe cât ar fi trebuit, indicat de diferențialul de dobândă (explică bine ce înseamnă asta mai jos Adrian Codirlașu), având în vedere presiunile care vin din deficitul de cont curent și bugetar.

Acei specialiști spun că bunurile astea agricole sunt extrem de elastice și sensibile la fluctuațiile din rata de schimb. Dacă ai o apreciere în termeni de rată efectivă reală de schimb, cresc destul de repede importurile pentru că sunt volume mari și marje mici. Când ai o depreciere a monedei, să spunem de 10%, asta este mai mare decât marja de profit pe care o au fermierii din Turcia și din alte țări de genul ăsta și nu fac profituri. Dacă rata de schimb este relativ stabilă și se apreciază încet în termeni reali, atunci există un stimul pentru importul de produse agricole.

Trebuie să fim atenți cu contul curent. Deocamdată nu e nimic îngrijorător, dar se depreciază.

Ei (specialiștii) se așteaptă ca în a doua jumătate a anului economia să pornească robust. Atunci vor fi presiuni pe deficitul de cont curent și pe inflație.

Unele dintre componentele PIB-ului sunt mai volatile. De exemplu consumul privat.

Experții cred că vom avea niște creșteri substanțiale ale consumului privat pentru a doua jumătate a anului.

Lumea subestimează rapiditatea cu care economia globală va reporni. Vor fi presiuni de consolidare a politicilor macro: monetară și fiscală.

Specialiștii nu cred că puseul ăsta global de inflație e așa tranzitoriu cum îl cred unii. O să vină momentul, probabil la începutul anului următor, când trebuie să ne gândim la un ciclu de restricționare a politicii monetare.

În România, consolidarea fiscală nu poți s-o faci doar gradual eliminând suportul pe care l-ai dat economiei, cum s-a întâmplat în majoritatea țărilor în UE.

Trebuie să faci și reforme structurale: a pensiilor, salarizării. Dacă ne uităm cum a evoluat, de exemplu, fondul de salarii publice în PIB, s-a apropiat de 11%.

„Deja este peste media europeană în condițiile în care numărul de angajați în sectorul public este sub media europeană. Problema este cu creșterea asta rapidă de salarii. Dacă aplicăm niște coeficienți dintr-ăștia (precum paritatea puterii de cumpărare), o să vedem că sectorul public din România este foarte bine plătit la nivel european, dincolo de ce ar indica productivitatea și așa mai departe”, spune unul dintre experți.

Deficitul de cont curent pe înțelesul tuturor

Cristian Popa, membru CA la BNR, a explicat pe înțelesul tuturor ce înseamnă deficitul de cont curent în acest moment.

*de precizat că a făcut declarațiile în nume personal

“Pe scurt consumăm mai mult decât producem. Deficitul de cont curent este generat de deficitul comercial. Este o problemă structurală a României, importam (net) mai multe bunuri decât exportăm, o mare parte din impuls venind și din creșterea deficitului bugetar”, a spus el.

• În plus, redresarea robustă a cererii interne din a doua parte a anului trecut – peste ritmul partenerilor externi – a implicat, la rândul ei, o revenire susținută a importurilor. Și aș mai spune ceva: în criza din 2008-2009, deficitul de cont curent s-a corectat masiv, pe când în criza pandemică, nu.

Cum se explică asta?

„Simplu: în criza recentă, companiile puternic afectate au primit sprijin din partea statului, de aici și o parte a deficitului bugetar mai mare, iar asta a ajutat la menținerea atât a investițiilor, cât și a puterii de cumpărare a angajaților acestor companii. De aici, o presiune mai intensă pe importuri și, implicit, și o tendință inversă a deficitului de cont curent față de criza precedentă – de creștere și nu de scădere”, a spus el.

O paralelă cu ratele la bănci

Cristian Popa a explicat făcând o paralelă cu ratele la bănci:

Când nu sunt mari este în regulă, îți îmbunătățesc viata, te ajută să îți cumperi casă sau să schimbi mașina, însă peste un anumit nivel, dacă gradul de îndatorare devine prea ridicat, ratele devin contraproductive, nesustenabile, te împovărează.

La fel este și cu deficitul de cont curent: există un nivel până la care este sustenabil, ne ajută să trăim mai bine, însă cred că am atins deja acest nivel, suntem deja acolo sau chiar peste: nivelul sustenabil, conform reperelor Comisiei Europene, este o valoare de sub 4% calculată ca medie pe ultimii 3 ani. Noi am depășit deja reperul, însă consolidarea fiscală, deci reducerea deficitului bugetar anunțată pentru anul curent și anii ce vin ar trebui să sprijine și reducerea deficitului de cont curent

Lanțul: salarii, cerere, import, deficit de cont curent mai mari, inflație, curs de schimb, dobânzi în creștere

HotNews.ro a discutat pe temă și cu Adrian Codirlașu, vicepreședinte CFA România.

“Ce-am văzut: o evoluție economică foarte bună în T4. Salariile au crescut pe tot parcursul anului anterior, ceea ce înseamnă o cerere mai mare de bunuri. Anul trecut deficitul de cont curent chiar s-a redus puțin. Ce-a condus a fost secondary income: aici intră venitul dat de românii care muncesc în străinătate”, spune Codirlașu.

El crede că mulți au continuat să muncească de aici pentru companiile lor de afară și, prin urmare, cererea a fost mai mare.

„Salariile au crescut, consumul a crescut, anul trecut. Deci ar veni de undeva o cerere. E adevărat și salariile care au crescut cu peste 8% anul trecut erau suficiente să susțină cererea internă”, a explicat vicepreședintele CFA România.

• Atâta timp cât e cerere care dorește bunuri, mediul de afaceri o duce bine, are clienți. E adevărat, multe țări au fost mult mai agresive. Germania este exemplul pentru suportul dat economiei, însă ea a pornit cu un excedent bugetar de 2% din PIB. Noi am pornit cu cel mai mare deficit din UE.

• Se vede acest lucru și în vânzările din retail și în consum, că este cerere, ceea ce e bine că prin consum își revine economia. E adevărat prin consum nu cu bani dați de la stat pentru salarii și pensii așa cum a fost înainte.

• SUA a dat helicopter money atât companiilor cât și populației și asta face și Germania, inclusiv către companiile lor au dat bani, dar problema e să ai bani să dai.

• Asta e abordarea, în special în SUA, să dea bani astfel încât e cel mai bun mod de a face protecție socială și în același timp de a încuraja consumul.

Reporter: Faptul că avem o creștere așa de mare a importurilor care se vede în deficitul de cont curent, nu este un semn că economia românească nu e atât de performantă?

„Se vede, au crescut veniturile, a crescut cererea, imediat au crescut importurile. Stăm mai bine pe partea de servicii unde este excedent”.

Referitor la cursul de schimb, el a spus că avem pe deoparte deficitele gemene: deficitul de cont curent și deficitul bugetar, iar în plus peste asta am avut un episod când am avut peste 4,9 lei/euro.

• A fost un episod de aversiune la risc din cauza Turciei, unde președintele turc a schimbat guvernatorul băncii centrale că se deprecia lira și că era inflație.

„Mai există un factor de care zicea și FMI în raportul din martie. Faptul că SUA ies așa de repede și de puternic din criză, crește rata de dobândă la dolar. Crescând rata de dobândă la dolar, practic la moneda cea mai sigură, îi crește randamentul. Atunci tuturor celorlalte monede din lume, care au risc mai mare, automat o să le crească și lor randamentul în același mod. Dacă nu cresc dobânzile, se depreciază cursul. Evoluția economică atât de bună a SUA forțează fie creștere de dobânzi la nivel global, fie dacă nu cresc dobânzile, se depreciază monedele. În special de acest lucru sunt asaltate piețele emergente”, a explicat Codirlașu.

Creștere a dobânzilor în piață

„Deja s-a întâmplat (creșterea dobânzilor n.r.). Statul se împrumută mai scump. Atunci când crește dobânda la dolar, va crește dobânda peste tot sau va fi o presiune de creștere de dobândă. Dacă nu e rezolvată creșterea de dobândă, duce la depreciere. Se numește: Paritatea neacoperită a ratei de dobândă. Ce spune acest lucru? Pe termen scurt, diferențialul de dobândă determină evoluția cursului. Crescând dobânda la dolar, scade diferențialul ăsta. Atunci apare presiunea de depreciere pe curs”, a mai arătat vicepreședintele CFA România.