Miliardele în plus pe care Finanțele le-ar putea încasa din dividende nu vor ajuta prea mult bugetul
Dacă statul s-ar baza pe dividende, precum cele suplimentare și, mai nou, trimestriale, pentru a completa veniturile bugetare, ar mai putea strânge câteva miliarde, față de ceea ce a bugetat în acest an. Totuși, derapajele sunt foarte mari pe partea de cheltuieli și, mai mult, bugetul poate pierde acești bani de anul viitor dacă se realizează Fondul Suveran.
- Statul ar putea încasa 5-6 miliarde lei din dividende, în acest an
- Companiile de stat vor avea mai puțini bani pentru investiții
- Veniturile nefiscale sunt în creștere, la șase luni
- În iulie au intrat în vistieria statului peste 1,5 miliarde lei de la Romgaz si Transgaz
Ministerul Finanțelor a încasat anul trecut 3,3 miliarde lei din dividendele pe care le-a luat de la companiile stat. Aici au intrat și sumele repartizate în anii anteriori la alte rezerve, precum și a distribuirii rezultatului reportat existent în sold la finele fiecărui an. Conform legii bugetului de stat pe 2018, Ministerul Finanțelor speră să ia mai mulți bani în acest an, respectiv 3,59 miliarde lei, probabil bazându-se pe aceeași strategie ca anul trecut. Pe lângă suma aceasta, ar mai putea lua bani dintr-o lege adoptată de Parlament, respectiv cea privind acordarea de dividende trimestriale, ceea ce ar mai ajuta puțin execuția, deși derapajele rămân în continuare mari pe partea de cheltuieli, conform analiștilor. Mai mult, dacă Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții va fi realizat, bugetul ar putea avea de suferit, pentru că banii vor merge în acea direcție.
Aceste sume intră la capitolul „venituri nefiscale”, unde la șase luni există un plus de 13% (1,19 miliarde lei), ajungând la peste 10,41 miliarde lei. Anul trecut acestea au fost de 21,9 miliarde lei.
Trebuie luat în considerare faptul că începând din iulie au intrat în buget și dividendele acordate de Transgaz și Romgaz, respectiv 90% din profit, în sumă totală de circa 1,6 miliarde lei. Acești bani se vor vedea la execuția bugetară de la finalul lunii viitoare. Cazul Transgaz a ieșit în evidență prin faptul că reprezentanții companiei ar fi dorit să acorde doar 50% din profit, dar în Adunarea Generală a Acționarilor statul, fiind majoritar, a refuzat propunerea Consiliului de Administrație.
Secarea companiilor de stat afectează performanța acestora pe termen lung. Dacă luăm cazul Transgaz, în 2017 a avut investiții foarte mici. A realizat doar 13,9% din programul de modernizare și dezvoltare investiții, potrivit raportului administratorilor pe anul trecut. Infrastructura de transport al gazelor este învechită, mare parte având o vechime de peste 40 de ani.
“Este posibil să existe un plus pe partea de venituri din dividende. Diferențele sunt foarte mari la celelalte capitole din buget, pe partea de cheltuieli, în special. Probabil că la dividende ar putea aduce suplimentar, oricât de mult ar forța lucrurile, câteva miliarde, 2-3 miliarde lei în plus față de ceea ce s-a bugetat. Nu știu dacă mai pot aduce sume foarte mari. Sume suplimentare prea mari față de ceea ce s-a bugetat anul acesta nu au cum să mai aducă un buget”, a declarat, pentru HotNews.ro, Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.
El susține că problema bugetului este una serioasă, generată de cheltuielile recurente foarte mari.
„Aceste venituri din dividende ele sunt temporare, tranzitorii. Le avem acum, dar la anul nu mai știu cât de mult mai putem apela la ele, mai ales în condițiile în care vor să înființeze și Fondul Suveran, iar dividendele astea s-ar duce acolo. Noi avem nevoie de o rezolvare permanentă a nevoii bugetare. Sunt cheltuieli permanente foarte mari și ele trebuie acoperite din resurse permanente”, a precizat președintele Consiliului Fiscal.
Legea de acordare a dividendelor trimestriale
În acest an a intrat în vigoare o nouă lege care prevede acordarea dividendelor trimestriale, care ar mai putea ajuta pe partea de venituri.
Începând cu data de 15.07.2018 societățile înființate în baza Legii nr. 31/1990 pot să distribuie trimestrial dividende ce provin din profitul exercițiului financiar în curs.
”Repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate pe destinații, după aprobarea situațiilor financiare anuale. Repartizarea trimestrială a profitului către acționari sau asociați se poate efectua opțional, în cursul exercițiului financiar, în limita profitului contabil net realizat trimestrial, plus eventualele profituri reportate și sume retrase din rezerve disponibile în acest scop, din care se scad orice pierderi reportate și sume depuse în rezerve”, se arată în document.
Situația bugetului la șase luni – veniturile cresc mai încet decât cheltuielile
Execuția bugetară publicată recent arată că veniturile au urcat cu 12,6%, la peste 132 miliarde lei, iar cheltuielile cu 19%, la 147 miliarde lei.
Deficitul bugetar a crescut de la 0,88% în mai, la 1,61% în iunie, conform datelor MFP. Anul trecut, în aceeași perioadă, România avea un deficit de 0,73% din PIB. Primele șase luni s-au încheiat cu un deficit de 14,97 miliarde lei. În termeni nominali, suma este de două ori mai mare decât cea de la finalul lunii iunie 2017. Totuși, instituția spune că ținta de deficit programată pentru această perioadă era de 2,21% din PIB.
O nouă presiune pe buget o reprezintă creșterea pensiilor de la 1 iulie, ceea ce s-ar putea reflecta în situația la șapte luni. Bugetul este fundamentat pe o creștere economică de 5,5%, pentru acest an. Dacă economia România nu va crește atât de mult, există șanse foarte mari ca deficitul să depășească 3% din PIB.
Conform Ministerului Finanțelor:
- Cheltuielile de personal sunt cu 24,4% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, creșterea fiind determinată de majorările salariale acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
- Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 9,9% față de aceeași perioadă a anului precedent. Creșteri semnificative se înregistrează atât la bugetele locale, cât și la bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și la bugetele instituțiilor publice finanțate din venituri proprii și subvenții bugetare.
- Subvențiile sunt mai mari cu 4,1% față de aceeași perioadă a anului precedent, menținându-se la același nivel ca procent din Produsul Intern Brut, respectiv 0,4%
- Dobânzile sunt cu 21,7% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, respectiv 0,8% din PIB, avându-se în vedere cumularea datelor de plată a dobânzilor aferente mai multor titluri de stat de tip benchmark.
- Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de anul precedent cu 13,9%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 9% a punctului de pensie de la 1 iulie 2017, ajungând la 1000 lei și de devansarea sumei (1,3 miliarde lei) pentru plata a 50% din cheltuielile cu pensiile pentru luna iulie care se distribuie prin C.N. Poșta Română S.A., precum și majorarea și modificarea modalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție.
- Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 9,1 miliarde lei, de 1,5 ori mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut.
Citește și: