„Mina de aur” a lui Vintu

„Parintele FNI” a cumparat prin Petromservice, cu numai 2,6 milioane de euro, o firma care detine un zacamant de calcar concesionat de la stat, evaluat la 15 miliarde de euro.

Acesta a incheiat o afacere care ii poate baga in buzunar, in urmatorii 20 de ani, un profit situat intre 5 si 15 miliarde de euro si il poate transforma in cel mai bogat roman.

Lozul castigator al lui SOV se numeste mina de calcar cu brucit de la Budureasa, judetul Bihor, singurul zacamant de acest fel din Romania si cel mai mare din Europa.

Afacerea a fost facuta prin intermediul Petromservice, companie care si-a vandut recent activitatea de servicii petroliere catre Petrom SA. Vintu si partenerul sau de afaceri de la Petromservice, Liviu Luca, au preluat la cheie zacamantul de calcar cu brucit anul acesta, in luna mai.

Firul afacerii a fost impletit cu grija de niste anonimi pe parcursul mai multor ani, iar intrarea lui SOV in ecuatia miliardelor de euro inchide cercul fara alte comentarii.

Mina de calcar

Povestea zacamantului de calcar cu brucit incepe pe vremea glorioasei Epoci de Aur a lui Nicolae Ceausescu. Prospectiunile pentru descoperirea zacamantului de calcar cu brucit au inceput in 1977.

Cercetarile de la acea vreme vizau descoperirea unui zacamant de uraniu, insa, in locul minereului radioactiv, geologii au dat peste calcar cu brucit.

Evaluarile specialistilor au indicat ca in perimetrul Budureasa – Valea Mare s-ar afla cel mai mare zacamant din Europa. Calcarul cu brucit este extrem de valoros, fiind destul de scump si in forma lui naturala, dar mai ales dupa ce este supus unui proces de prelucrare.

Conducerea comunista de la acea vreme a decis ca trebuie sa ocupam locul intai in acest domeniu, motiv pentru care a investit masiv in obiectivul propus.

Din 1978 pana in 1989, volumul de lucrari la Budureasa – Valea Mare a fost imens. S-au facut 15 kilometri de galerii, puturi de cercetare, santuri, foraje.

Suma cheltuita de stat, din 1978 pana in 1989, pentru a pune in valoare zacamantul a fost imensa. „Inainte de 1989 s-au cheltuit 150 de miliarde de lei pentru cercetarea si aducerea la forma de exploatare a zacamantului”, a declarat, pentru EVZ, Bogdan Gabudeanu, presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM).

Calculata la cursul oficial aferent anului 1989, de 14,9 lei pentru un dolar, investitia de 150 de miliarde de lei de la Budureasa este uriasa: 10 miliarde de dolari. Acelasi calcul facut la cursul neoficial al dolarului din 1989, de 75 de lei, duce valoarea investitiei la doua miliarde de dolari.

Odata cu Revolutia din 1989, lucrarile aproape finalizate de la Budureasa s-au oprit. Din 1989, pana in 2003, mina a intrat intr-o faza de conservare, existand chiar propunerea de a fi inchisa.

integral in EvZ