Ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici: In decembrie 2012 absorbtia era de 12%, trebuie sa ajungem la 50% la finalul lui 2013

Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a explicat vineri seara, in cadrul emisiunii „Interviurile lui Ion Cristoiu” de pe B1 TV, ca in decembrie 2012, rata absorbtiei fondurilor europene era de 12%, respectiv 4 miliarde de euro, si ca „trebuie sa ajungem la tinta pe care toata lumea o stie dar nimeni nu crede in ea – 50% absorbtie fonduri europene, adica 10 miliarde de euro facturi la final de 2013”.

„Anul trecut, in decembrie, era de 12% absorbtia, adica 4 miliarde si ceva de euro. O parte prefinantari, adica avansuri, si o parte platile rambursate. Sunt multe proiecte care intr-adevar nu sunt vizibile, pentru ca e vorba de infrastructura, de retele de canalizare”, a spus Teodorovici.

Intrebat daca exista o risipa a banilor europeni, ministrul a explicat ca „Este un risc. Sunt state precum Portugalia, Ungaria si alte state care, chiar daca au absorbit o foarte multi bani europeni, au si pus banii pe proiecte care nu se justifica, care nu sunt durabile, care nu se pot sustine pe mai departe, care nu au o valoare adevarata in economie, pentru care Comisia va aplica corectii financiare. Adica, daca nu pui banii intr-un proiect care sa justifice intr-adevar acea finantare – de exemplu, faci un drum care se termina in camp, care nu leaga ce trebuie sa lege – pentru acel proiect poti sa ai o corectie financiara de pana la 100% chiar. Deci astfel de probleme pot sa apara”.

Potrivit ministrului Teodorovici, cele mai multe dintre probleme s-au ivit la POSDRU (Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane), pentru ca, spune el, programul a fost creat din start pe un sistem ambiguu.

„La POSDRU, fiind un program foarte complex, cu foarte multi beneficiari, mii de beneficiari, si poate intr-adevar de la inceput facut nu foarte clar, si ca sistem si ca conditii de implementare, a creat un astfel de sistem foarte ambiguu. Noi acum am incercat sa simplificam, si cu cei de la Comisia Europeana, destul de mult lucrurile fata de cum era, dar insuficient fata de cum ar trebui sa fie. Si de acum incolo, proiectele care vor fi lansate vor fi dupa noile reguli. Mult mai simple, vom reduce numarul de documente. In prezent, beneficiarii vin cu bibliorafturi intregi, sute, poate mii de pagini pentru a primi banii pe un proiect”, a declarat ministrul.

Alte declaratii ale ministrului Eugen Teodorovici:

• Au fost momente cand poate Romania a fost judecata pe niste conditii mai dure decat au fost celelalte state si va dau exemplu cand am facut diferite programe de finantare europeana, precum cel pentru Agricultura, faimosul SAPRD: in iunie 2002 Romania a primit din partea Comisiei Europene girul ca totul este in regula si ca poate derula astfel de proiecte. Bulgaria a fost printre primele tari, judecata mult mai soft, mult mai simplu, pentru ca era la inceput Comisia, nu prea stia cum sa judece lucrurile. Parcurgand etape cu mai multe state, pana ne-a venit noua randul, Comisia a inceput sa inteleaga mai mult si sa incerce sa evite greselile pe care le-a facut cu statele anterioare. Si automat Romaniei i-a pus mai multe conditii, a cerut proceduri mai multe, destul de complicate, ceea ce nu a fost corect. E-adevarat, sistemul nostru a fost mai bun decat al multora dintre statele care au aderat inaintea noastra, dar era frustrant pentru noi sa vedem ca alte state erau trecute mai usor prin filtru, iar Romania trebuia sa astepte la final.
• La fel si acum. Noi spunem la nivel european ca nu trebuie sa schimbam regulile in timpul jocului, dar din pacate se cam schimba si Romania este in multe situatii mereu in mijlocul acestei discutii. Tot timpul am cerut un tratament egal cu celelalte state, nu unul preferential, nimeni nu cere niciun fel de mila. Nici nu trebuie sa cadem in cealalta extrema, sa zicem ‘cei de la CE au ceva numai cu noi’. Trebuie sa ne uitam spre viitor, sa ne concentram eforturile si energiile spre actiunile viitoare, pentru ca daca vom sta tot timpul sa ne lamentam… Intai trebuie sa demonstram ca suntem acolo de unde trebuie sa avem acea mandrie, ca ceilalti sa ne respecte; trebuie sa ajungem intai la acel nivel, sa schimbam imaginea si perceptia fata de Romania.
• De exemplu, Romania este obligata sa faca fel de fel de proceduri, de mecanisme pe achizitii publice fata de alte state. In alte state, in Bulgaria, in Austria, orice alt stat membru, nu se face decat pe baza unei declaratii – se declara ca nu ai niciun conflict sau ca nu esti intr-o stare de alta natura decat cea normala cu o companie. Pe cand in Romania ni se cer diferite proceduri, verificari ale firmelor sau persoanelor care participa la licitatii, ceea ce nu este normal. Intreband Comisia de ce este o astfel de abordare, au spus – informal, desigur – ca este vorba de perceptie. Multe dintre statele europene vorbesc despre perceptia fata de Romania. E adevarat, deficientele care au fost identificate de catre partea comunitara, din 2009-2011, au intarit aceasta perceptie.
• (Cum schimbi imaginea aceasta?) Schimband lucrurile in bine, nu mai accepti niciun fel de compromis, nu faci rabat la calitate, toleranta zero fata de tot ce inseamna acte de coruptie, conflicte de interese, si demonstrand lucrul acesta fata de Comisia Europeana. Ca nu e nimeni pornit acum contra Romaniei neaparat, astea sunt chestii – eventual daca sunt – izolate. Abordarea unitara la nivelul Uniunii Europene este una neutra.
• Daca noi vom demonstra, in primul rand, ca atunci cand spunem ceva ne vom respecta angajamentele; iti asumi greselile facute, deficientele inregistrate, nu le ascunzi sub pres, pentru ca ele oricum ies la iveala candva, le recunosti si demonstrezi ca ai luat masurile menite sa duca la remedierea lor si evitarea pe viitor a unor greseli similare.
• Eu am avut discutii cu ambasadori ai unor state membre, am avut discutii cu cei de la CE, chiar azi cu cei de la Banca Mondiala, luni ma vad cu presedintele BEI, si am spus foarte clar de fiecare daca care este abordarea, iar oamenii au vazut totusi ca este o schimbare de atitudine si deja incep sa se vada si efectele. Inclusiv ma refer la chestii concrete, pe fonduri europene, lucrurile incep sa se miste.
• Trebuie sa schimbam mentalitatea in Romania, in general. Si fondurile europene, prin absorbtia lor cat mai ridicata, asta vor schimba. Pentru ca asta este de fapt rolul banilor europeni, nu neaparat investitia in sine. E foarte util si important sa ai autostrazi,  alimentari cu apa, fel de fel de proiecte, dar principalul element care vine cu bani europeni sunt principiile, acel know-how, acele cunostinte, acea abordare europeana. Acesta este de fapt castigul pe care Romania il are, nu poti sa-l comensurezi, e adevarat, dar acesta este castigul. 
• Din fostul minister al Afacerilor Europene, o parte din minister s-a dus catre Ministerul de Externe, cam 100 de persoane, cu Departamentul de Afaceri Europene, iar ce a ramas pe loc, am luat si de la Ministerul de Finante doua directii care erau pe fonduri europene, si in total avem 304 pozitii. Din 304, dorinta mea este sa raman cu 200, desigur in urma unui concurs deschis, la care sa invit inclusiv oameni de la Comisia Europeana sa participe la ocuparea pozitiilor cheie, ca sa fie totul foarte transparent, sa fie clar ca in pozitiile cheie punem oameni care trebuie sa stie despre ce este vorba. Avem doua pozitii de secretari de stat: una este libera, una este ocupata. Pentru cea libera este deja o propunere in acest sens, un specialist.
• (Ati spus ca una dintre problemele absorbtiei fondurilor este ca functionarii romani se tem sa-si asume raspunderea) Asta este una dintre marile probleme ale administratiei, fuga de raspundere, teama de a-si asuma fiecare la locul in care lucreaza o anumita decizie. De multe ori, lipsa unei decizii este mai daunatoare decat o decizie in sine. Si asta trebuie sa schimbam, si foarte dur, in administratie; fiecare, de la ministru pana la ultimul angajat trebuie sa-si asume raspunderea pentru ceea ce face. Fuga de decizie a dus la aceasta stare, la intarzieri foarte mari etc.
• Schimbarea asta se va produce, cel putin la mine in minister aceasta este abordarea. Le-am spus colegilor mei ca in fiecare zi trebuie sa vina cu ceva nou, trebuie sa schimbam intr-un an de zile – eu atat mi-am fixat ca obiectiv: 2013 – si le-am spus foarte clar ca trebuie sa ajungem la tinta pe care cred ca toata lumea o stie dar nimeni nu crede in ea – 50% absorbtie fonduri europene, adica 10 miliarde de euro facturi la final de 2013. Este o crestere fantastica, si la Comisia Europeana si in Romania putini cred lucrul acesta; de ce? pentru ca ne comparam cu ceea ce s-a intamplat in trecut. Asta e alta abordare gresita in Romania, tot timpul sa te compari si sa te complaci cu ce a fost pana mai deunazi. Nu, daca a fost gresit pana ieri, de azi remediem si mergem cu o alta abordare. 
• Vreau sa am o relatie foarte buna cu presa. E normal sa avem colegi in media foarte bine pregatiti, catre care sa transferam exact toate informatiile pe care le avem. Trebuie sa formam, sa cream acele echipe, vom avea, chiar in zilele urmatoare, reuniuni informale cei din media, discutam toate problemele pe fonduri intr-un mod foarte deschis. Pentru ca vreau sa am un interlocutor bine pregatit, care unu – sa dea mesajul foarte bine catre populatie si doi – sa stie ce sa ma intrebe tot timpul, sa stie ca trebuie sa ma ia de maneca daca n-am facut un lucru, sa inteleaga mecanismul.
• (Ce puteri aveti asupra proiectelor din fonduri europene, sa spune un proiect de infrastructura?) Acest nou minister creat pentru fondurile europene are intr-adevar puteri sporite. In sensul ca, atunci cand avem o speta identificata ca fiind problematica, se face o analiza imediata in timp real si se emite instructiunea, decizia, de catre mine, pentru a modifica imediat acea speta. Deci avem aceasta putere fata de structurile de management pe fonduri europene, desigur, in consultare cu ministrii de resort. 
• Eu trebuie sa stau cu fata la Bruxelles si sa apar interesele Romaniei, si nu invers. Adica nu trebuie sa stau cu spatele la Bruxelles, in sensul sa fiu un comunicator a ceea ce spune Bruxellesul Romaniei, ci invers, cu ceea ce facem in Romania sa prezint aceste lucruri si realizari Comisiei Europene si sa conving Comisia ca in Romania lucrurile sunt asa cum trebuie sa fie.