Miza Programului Național de Lucrări Publice (PNLP): relocarea producției din Asia. O propunere

Lucrările publice reprezintă cheia depășirii crizei economice iar Programul Național de Lucrări Publice (PNLP), șansa modernizării României și argumentul principal în bătălia pentru relocarea producției.

Criza generată de Covid19 va produce schimbări economice importante și o competiție între țări pentru a atrage industriile relocate, în special din Asia.

Peste tot în lume și în orice perioadă, un stat puternic și responsabil, găsește în infrastructură cheia ieșirii din criză.

Direcționează fonduri importante, inclusiv atrase către investițiile publice, prin creșterea deficitului bugetar.

Marea șansă a României, în acest context, este că beneficiază și de un sprijin financiar de aproximativ 80 de miliarde de euro din partea Uniunii Europene (atât fonduri nerambursabile cât și împrumuturi).

Direcționarea unei cote importante din această sumă către investițiile publice generează dezvoltare pe orizontală a economiei, creează un mecanism în care sunt atrase activități diverse (producție, comerț, transport, alimentație, etc) și pune bazele reîncadrării profesionale a unor categorii afectate de șomaj, în perioada crizei.

Mai mult, în situația actuală a României un program complex și coerent de lucrări publice, cu reguli clare, transparente și nediscriminatorii va reprezenta baza depolitizării și alocării nepartizane a fondurilor publice.

Folosirea unor criterii de performanță, inclusiv de natură bugetară, va crea premisele profesionalizării administrației locale și îmbunătățirii colectării veniturilor locale.

În aceste condiții, propun crearea unui cadru național de investiții publice, care să înlocuiască actualele scheme și programe de alocare, adesea clientelară și discreționară a resurselor publice.

Fundamentul acestui cadru național este Programul Național de Lucrări Publice (PNLP), care:

Va fi organizat pe două componente:

• proiecte pentru investiții realizate la nivel nivel regional și județean;

• proiecte pentru investiții realizate la nivel local.

Va asigura finanțarea investițiilor în domeniul infrastructurii, lucrărilor tehnico-edilitare (alimentare cu apă, canalizare, epurare, etc.), infrastructurii educaționale, sociale, culturale, recreaționale și sanitare de prim ajutor.

Va asigura unificarea politicii de lucrări publice.

Va permite crearea unui mecanism de prioritizare a proiectelor (cu accent special pe realizarea și extinderea sistemelor de alimentare cu apă, rețelelor de canalizare și epurare, precum și a realizării zonelor industriale și agricole pe platforme comune, în exteriorul localităților, în spații unde extinderea zonei rezidențiale nu va mai fi permisă).

Va asigura crearea unui cadru comun (a unei grile de evaluare, punctare, implementare și monitorizare comune) pentru finanțarea proiectelor de lucrări publice, pe baza modelului utilizat la accesarea fondurilor europene.

Va asigura realizarea acestei grile comune de evaluare și punctare a proiectelor, în acord cu reprezentanții Comisiei Europene și ai principalilor finanțatori internaționali (Banca Mondială, BEI, BERD, etc.).

Va integra toate schemele și programele actuale de finanțare a investițiilor publice (PNDL, PNCIPS, programul de iluminat public, alte programe guvernamentale, etc.), cu așezarea pe baza principiilor PNLP.

Originalitatea, elementul fundamental care diferențiază Programul Național de Lucrări Publice (PNLP) de toate programele existente până în prezent în România este reprezentată de responsabilizarea autorităților locale și județene, pe baza următoarelor principii:

COMPLEMENTARITATEA INVESTIȚIILOR

Pentru a putea obține finanțare în cadrul PNLP, autoritățile locale și județene au obligația de a realiza, pe aceleași principii, unul sau mai multe proiecte, din fonduri proprii sau împrumutate, cu o valoare de minimum 10% din valoarea proiectelor solicitate la finanțare prin PNLP.

În cazul autorităților județene, a celor din municipiile reședință de județ sau asociațiilor acestora, se va analiza posibilitatea unei cofinanțări locale a proiectelor finanțate prin PNLP.

RESPONSABILITATEA BUGETARĂ

Vor fi finanțate / prioritizate în cadrul PNLP unitățile administrativ – teritoriale care au realizat un anumit grad de colectare a impozitelor și taxelor locale (care se poate stabili de exemplu, la minimum 70%).

Cu cât gradul de colectare este mai mare cu atât punctajul obținut de proiectele depuse în cadrul PNLP va fi mai mare.

RESPONSABILITATEA FAȚĂ DE MEDIU

Pentru orice proiect selectat la finanțare prin PNLP, autoritățile locale și județene (sau asociațiile acestora) au obligația de a împăduri (din fonduri proprii) o suprafață minimă de teren (de ex. 1 ha) și de a întreține suprafața împădurită.

Pentru proiectele cu valoare mai mare de 200.000 euro, suprafața împădurită va fi de minimum 1 ha, pentru fiecare 200.000 euro alocați în plus prin PNLP.

Asumarea de către autoritățile locale sau județene a împăduririi unei suprafețe mai mari decât limita minimă (și menținerea acesteia), atrage obținerea unui punctaj superior.

Pentru toate tipurile de investiții, punctajul va crește cu cât ponderea investițiilor în energie regenerabilă (eoliană, solară, geotermală, etc., după caz) este mai mare în cadrul proiectului.

PRIORITIZAREA UTILIZĂRII FONDURILOR NERAMBURSABILE

Toate proiectele de lucrări publice vor fi întocmite, evaluate, punctate, implementate și monitorizate după aceleași reguli comune.

Indiferent de sursa de finanțare: fonduri europene, alte finanțări nerambursabile, fonduri de la finanțatori internaționali, fonduri de la bugetul de stat sau bugetele locale.

Unicitatea Programului Național de Lucrări Publice (PNLP) este dată de faptul că vor fi finanțate cu prioritate, proiectele care corespund unor axe de finanțare din fonduri europene, care au fost declarate eligibile dar nu au fost finanțate din cauza epuizării fondurilor europene.

În cadrul PNLP vor fi finanțate întâi proiectele depuse pentru finanțare la fonduri europene, declarate eligibile dar rămase fără finanțare din cauza epuizării fondurilor, apoi proiectele depuse spre finanțare la alte fonduri nerambursabile (ex. fondurile SEE) sau cele din sume împrumutate de la finanțatori internaționali (BM, BEI, BERD, etc.) și nefinanțate tot din cauza epuizării fondurilor.

Pentru proiectele de lucrări publice, finanțate prin PNLP, pentru care nu există linii de finanțare din fonduri europene, alte fonduri nerambursabile sau finanțări internaționale atrase, se va stabili un mod de selectare și punctare similar fondurilor europene.

Stabilirea și respectarea unor reguli comune de evaluare, punctare, implementare și monitorizare a proiectelor de lucrări publice, indiferent de sursa de finanțare, are marele avantaj că reduce la minimum riscul dezangajării fondurilor europene sau altor fonduri nerambursabile.

RESPONSABILITATEA POLITICII DE LUCRĂRI PUBLICE ȘI EFICIENȚA UTILIZĂRII FONDURILOR

Ierarhizarea proiectelor în cadrul PNLP va ține cont de regulile eficienței utilizării fondurilor publice.

Infrastructura rutieră și pietonală se va finanța acolo unde există rețele de utilități (apă, canal, gaz, alte rețele amplasate în subteran etc.) sau unde amplasarea viitoare a acestor rețele, inclusiv a branșamentelor nu va afecta infrastructura rutieră și/sau pietonală modernizată, timp de minimum 5 ani.

Esența acestui principiu este responsabilitatea și responsabilizarea; evitarea situațiilor în care după realizarea unui proiect (ex. reabilitare drum, alei, trotuare, sisteme de scurgere și preluare a apelor pluviale) se intervine asupra lui pentru realizarea altuia (ex. rețele subterane, branșamente, etc.).

INVESTIȚII PILOT, PE BAZĂ DE PROIECTE TIP

O abordare diferită propusă de PNLP este existența unei componente care se adresează comunităților mici (în special localități mici, depopulate, cu resurse financiare proprii foarte reduse) și celor izolate.

Prin PNLP se vor realiza proiecte tip (în special, dispensare sătești, grădinițe, after-school, sisteme locale de alimentare cu apă brută, etc.), cu costuri standardizate, care vor fi puse la dispoziția autorităților locale, asigurând astfel reducerea costurilor și a perioadei de implementare.

VERIFICAREA CALITĂȚII LUCRĂRILOR ȘI RESPECTAREA OBLIGAȚIILOR ASUMATE

Instituirea unei verificări tehnico-financiare a tuturor proiectelor, înainte de a deconta cheltuielile în cadrul PNLP.

În cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, se va reorganiza Direcția de Lucrări Publice, inclusiv cu filiale teritoriale, pentru a asigura o verificare reală și rapidă a tuturor cheltuielilor, pe modelul fondurilor europene.
Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Miza Programului Național de Lucrări Publice (PNLP): relocarea producției din Asia. O propunere

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”