Mizele noii sesiuni parlamentare care începe astăzi / Ce trebuie să decidă deputații și senatorii în lunile următoare și cât de puternică mai este opoziția
Parlamentul României își reia activitatea de luni, 2 februarie, când senatorii și deputații se întorc la muncă. De la ultima ședință de plen care a avut loc în Parlament au trecut 41 de zile. Între timp, atacurile PSD la adresa premierului Ilie Bolojan s-au intensificat, Ministerul Educației este condus prin interimat și președintele Nicușor Dan analizează persoanele pe care le va propune pentru șefia SRI și SIE.
Jocuri de putere încă din prima zi: parlamentarii își aleg liderii
Primul punct important pe agenda partidelor odată cu întoarcerea deputaților și senatorilor lor în Parlament este alegerea noilor lideri de grup, atât la Camera Deputaților, cât și la Senat. Conform cutumii parlamentare, la începutul fiecărei sesiuni parlamentare se votează din nou liderul de grup. Acest vot va avea loc în ședințele fiecărui grup parlamentar, care se vor desfășura, cel mai probabil, luni dimineața.
În prezent, liderii de grup de la Camera Deputaților sunt:
- Ștefan Ovidiu Popa (PSD);
- Mihai-Adrian Enache (AUR);
- Gabriel Andronache (PNL);
- Bogdan-Ionel Rodeanu (USR);
- Csoma Botond (UDMR);
- Varujan Pambuccian (Grupul Minorităților Naționale);
- Ionel Goidescu (SOS România);
- Răzvan-Mirel Chiriță (POT).
Ei sunt cei care stabilesc ce proiecte intră sau nu la vot
Liderii de grup au săptămânal ședințe pentru a stabili proiectele care intră pe ordinea de zi la vot. Aceste ședințe sunt importante, pentru că dacă nu există un consens sunt șanse ca proiecte importante să fie ținute „la sertar” mult timp. De exemplu, legea Nordis a fost adoptată după ce s-a stabilit în ședința comitetului liderilor de grup includerea proiectului pe ordinea de zi.
La Senat, liderii de grup sunt următorii:
- Daniel Zamfir (PSD);
- Petrișor Peiu (AUR);
- Daniel Fenechiu (PNL);
- Ștefan Pălărie (USR);
- Dorin-Silviu Petrea (Grupul Pace – Întâi România, format majoritar din foști membri SOS);
- Turos Lorand (UDMR).
Bugetul, problema „fierbinte” care trebuie să treacă de Parlament
Parlamentul trebuie să aprobe în această sesiune parlamentară bugetul de stat pentru anul 2026. Deși regula este ca bugetul să fie adoptat în decembrie, înainte de începerea noului an, coaliția de guvernare PSD, PNL, USR, UDMR și Minorități nu a prezentat Parlamentului niciun proiect de lege nici măcar la o lună de la intrarea în noul an.
Premierul Ilie Bolojan a avut mai multe discuții cu ministerele privind conceperea bugetului din 2026, însă public nu a fost prezentat niciun draft de buget. Miniștrii PSD sunt mulțumiți de discuțiile cu premierul pe buget, conform surselor HotNews, în ciuda atacurilor social-democraților la adresa premierului Bolojan din ultima perioadă.
Înainte de buget, Ilie Bolojan vrea reformă, iar PSD relansare economică
Discuțiile despre buget sunt blocate în acest moment, pentru că Ilie Bolojan nu vrea să fie adoptat bugetul până când nu intră în vigoare proiectul privind reforma administrației publice centrale și locale. PSD este de acord cu premierul, dar plusează și spune că nu va fi de acord cu adoptarea proiectului privind reforma administrației publice locale dacă ea nu vine la pachet cu măsurile de relansare economică, cerute de social-democrați încă din septembrie 2025.
Aflată într-un blocaj, coaliția nu a putut înainta pe niciunul dintre subiectele de mai sus. Cel mai probabil, atât proiectul privind administrația publică, cât și măsurile de relansare economică, vor fi adoptate prin asumarea răspunderii, adică tot prin Parlament, cât mai repede în luna februarie. O altă variantă este adoptarea prin Ordonanță de Urgență. Acest lucru va fi decis într-o ședință a coaliției din această săptămână.
Lupta pentru servicii: numirile SRI și SIE, în așteptare de 8 luni
Încă de la preluarea mandatului de președinte, 26 mai 2025, președintele Nicușor Dan este așteptat să facă noile numiri de șefi la Serviciul Român de Informații (SRI) și Serviciul de Informații Externe (SIE).
În iulie anul acesta se împlinesc 3 trei ani de când SRI nu mai are un șef civil, după ce Eduard Hellvig și-a dat atunci demisia. SIE este condus de Gabriel Vlase, care a plagiat zeci de pagini din teza sa de doctorat, conform PressOne. Vlase, fost parlamentar PSD, este șef la SIE din 2018.
Șefii SRI și SIE nu au mandate cu o durată limitată de lege. Ei sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui. Nicușor Dan trebuie să ajungă, astfel, la un acord cu coaliția de guvernare înainte de a face propunerile, pentru a se asigura că ele nu pică la votul din plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului.
„Pentru fiecare din aceste servicii am avut o listă lungă, o listă scurtă și niște discuții. Sper ca foarte curând să terminăm aceste discuții. Eu voi propune, Parlamentul va aproba. Vom avea o discuție înainte”, a afirmat joi seară Nicușor Dan, la Digi24.
Deși teoretic numirea la SRI revine PNL, iar cea de la SIE celor de la PSD, în urma negocierilor cu Nicușor Dan, conform surselor HotNews din partidul condus de Sorin Grindeanu social-democrații insistă în aceste zile ca șeful SRI să fie dat de ei.
Până la finalul săptămânii trecute, președintele Nicușor Dan și liderii partidelor de guvernare nu au discutat numele celor luați în calcul, ci doar criterii, conform acelorași surse care au discutat cu HotNews.
Parlamentul trebuie să dea un Avocat al Poporului
Parlamentul trebuie să numească în această nouă sesiune parlamentară și noul Avocat al Poporului. În prezent, Renate Weber se află în afara mandatului de 5 ani, după ce a fost numită de Parlament, la propunerea fostului partid parlamentar ALDE, în iunie 2019.
Nominalizarea pentru noul Avocat al Poporului revine USR, conform înțelegerilor din coaliția de guvernare. USR a propus-o, încă din noiembrie 2025 pentru această funcție pe Roxana Rizoiu, expertă în drepturile omului.
Parlamentul nu a fost însă convocat până acum în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru a face numirea. Acest lucru trebuie să se întâmple în primele săptămâni ale noii sesiuni parlamentare, conform surselor HotNews.
Parlamentul mai împarte niște funcții: sunt așteptate 6 numiri la CNCD
Tot Parlamentul urmează să decidă, cel mai probabil în aceeași ședință în care va fi numit și noul Avocat al Poporului, cine îi va lua locul la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) lui Csaba Asztalos, care a devenit, cu susținerea UDMR, judecător CCR.
În locul lui Csaba Asztalos va fi numit cineva din partea USR, conform surselor politice ale HotNews. Pe lângă această numire, mai trebuie numite de către Parlament încă 5 persoane, pentru că în Colegiul Director al CNCD sunt 11 persoane, iar după încheierea mai multor mandate acum mai sunt doar 5 membri.
La ce ne așteptăm: cel puțin o moțiune de cenzură și alte moțiuni simple ale opoziției
În fiecare sesiune parlamentară, opoziția, formată în acest moment din AUR, SOS România, POT și Grupul Pace – Întâi România (de la Senat) poate depune câte o moțiune de cenzură împotriva Guvernului. Cel mai probabil AUR va profita de ocazie și va găsi un moment în care să amenințe coaliția de guvernare PSD, PNL, USR, UDMR și Minorități cu un „test” în Parlament.
În plus, dacă Guvernul își va asuma răspunderea în Parlament pe alte proiecte de legi (așa cum s-a întâmplat în sesiunea parlamentară precedentă), asta va oferi posibilitatea opoziției să depună noi moțiuni de cenzură.
Pe lângă moțiunile de cenzură, care sunt îndreptate împotriva întregului Guvern și care produc efecte imediate în cazul adoptării lor (adică un vot de cel puțin 232 de voturi „pentru”), mai există și instrumentul moțiunilor simple, îndreptate împotriva unui singur ministru. Chiar dacă sunt adoptate, moțiunile simple nu produc efecte, ci dau mai degrabă un semnal politic.
Fotografie de moment: câți parlamentari (mai) are opoziția
În acest moment, partidele de la guvernare, PSD, PNL, USR, UDMR și Minorități, au 310 parlamentari, după cum urmează:
- PSD: 129 de parlamentari:
- PNL: 73;
- USR: 59;
- UDMR: 32;
- Minoritățile Naționale: 17;
Față de începutul acestei legislaturi (decembrie 2024), partidele de guvernare au în plus 7 parlamentari, după ce diferiți deputați sau senatori au părăsit partidele opoziției pentru a trece într-un partid aflat la putere.
Pentru majoritate în Parlament este nevoie de 232 de voturi (în total, în acest moment sunt 463 de parlamentari).
Opoziția, formată din AUR, SOS, POT și Grupul Pace – Întâi România are 131 parlamentari, împărțiți astfel:
- AUR: 90 de parlamentari;
- SOS România: 15;
- POT: 14;
- Grupul Pace – Întâi România: 12.
Într-un an, numărul parlamentarilor opoziției a scăzut cu 31. La începutul acestei legislaturi, opoziția (AUR, SOS România și POT) avea 162 de parlamentari.
În Parlamentul României sunt și 22 de senatori și deputați neafiliați. Votul lor, în cazul unei moțiuni de cenzură, poate diferi de la caz la caz.
În primele două sesiuni parlamentare, partidele din opoziție, în special POT și SOS România au pierdut constant membri. S-a ajuns chiar în situația în care grupurile POT și SOS de la Senat au fost dizolvate, după ce au rămas cu prea puțini membri.
În sesiunea parlamentară trecută, în 1 septembrie, a fost înființat și noul grup parlamentar Pace – Întâi România, la Senat, cu parlamentari plecați de la SOS România și POT.
Bugetul Parlamentului pentru anul 2026: peste 910 milioane de lei
Pentru anul 2026, bugetul Senatului este de 279,9 milioane de lei, conform unui comunicat al instituției. Bugetul Camerei Deputaților pentru acest an este de 632,4 milioane lei, a transmis instituția.
La Camera Deputaților, bugetul este cu 14% mai mare decât cel pentru anul 2025. Creșterea a fost justificată astfel:
- impactul inflației asupra cheltuielilor de funcționare;
- majorarea tarifelor la utilități (energie electrică, energie termică, apă);
- necesitatea continuării unor investiții majore cu rol structural și de eficientizare a cheltuielilor pe termen mediu și lung.
Începând cu această sesiune parlamentară, senatorii nu vor mai putea participa la dezbateri și vot online. Decizia a fost luată în decembrie, într-o ședință a Biroului Permanent a Senatului.
Deputații încă pot opta pentru lucratul de la distanță, asta în cazul în care votul nu trebuie să fie secret, cu bile, cum e cazul moțiunilor de cenzură.
INTERVIURILE HotNews.ro