Morawiecki din Polonia promovează un viitor al energiei nucleare, la Paris

Companiile franceze și poloneze trebuie să lucreze împreună pentru a reinvesti masiv în sectorul nuclear, a declarat luni prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki la cea mai mare conferință a federației patronale din Franța, MEDEF, potrivit Euractiv, citat de Rador.

Conferința MEDEF, care reunește cei mai importanți actori din industria franceză, l-a avut ca invitat pe Morawiecki și l-a ascultat online pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Ostpolitik…lostpolitik”, a spus Morawiecki în discursul său, cerând companiilor franceze și poloneze să poarte torța nucleară.

În 2020, Varșovia, care se bazează în mare măsură pe combustibili fosili și nu are centrale nucleare pentru uz comercial, a anunțat că va avea șase reactoare nucleare, dar criticii avertizează că a avea prima centrală nucleară în funcțiune până în 2033 este un termen limită nerealist. Între timp, peste 40% din furnizarea de energie în Franța a provenit din surse nucleare în 2020.

Redresarea economică în Europa va avea nevoie de ajutorul sectorului privat, 95% dintre antreprenorii germani spunând că sunt gata să lucreze împreună cu omologii lor polonezi, a adăugat Morawiecki.

Afirmațiile lui Morawiecki vin pe fondul avertismentelor primului ministru francez Elisabeth Borne, care a spus luni că s-ar putea produce întreruperi „totale” la gaz și electricitate pe tot parcursul iernii, dacă nimic nu se schimbă.

La conferință, președintele MEDEF, Geoffroy Roux de Bézieux, i-a criticat, de asemenea, pe „unii dintre vecinii Franței” pentru investițiile lor insuficiente în energia nucleară, spunând că „au o mare responsabilitate în fața Istoriei” în a face UE dependentă de gazul rusesc – o referire evidentă la doctrina germană Ostpolitik.

Zelenski, la rândul său, a îndemnat companiile franceze să se implice în reconstrucția Ucrainei, cerând guvernului și industriei franceze să rupă legăturile cu Rusia și să-i împiedice pe oligarhii ruși să investească în imobiliare în Franța.

Potrivit Chief Executive Leadership Institute al Universității Yale, 243 de companii franceze, inclusiv Auchan-Retail, producătorii de lactate LACTALIS și corporația și compania de utilități Veolia, încă operau în Rusia la 29 august 2022. Peste 800 de companii și-au înghețat activitățile sau s-au retras cu totul din țară.

Apelul pentru creșterea capacității nucleare vine pe măsură ce criza energetică lovește întreprinderile și persoanele fizice, iar prețul megawatt/oră a atins pragul de 1.000 de euro.

În acest context, prim-ministrul Borne a îndemnat companiile să-și asume pe deplin rolul în limitarea consumului de energie, fără de care ar putea avea loc „întreruperi totale ale gazului” și, eventual, întreruperi ale energiei electrice în timpul iernii. „Raționalizarea energetică”, a spus ea, „ar lovi afacerile mai întâi și cel mai greu”.

Deși nu au fost anunțate măsuri specifice, ea a spus că va lua în considerare crearea unei „piețe de schimb” în care companiile să cumpere dreptul de a utiliza energie. Până acum, speranța este că respectarea voluntară va funcționa, cu mult înainte ca obligativitatea să intre în vigoare, dacă nimic altceva nu funcționează.

Borne și-a reiterat disponibilitatea de a respecta acordul verde european, care cere o reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră ale continentului până în 2030, comparativ cu 1990.

Alte țări UE au anunțat deja că intenționează să ia măsuri radicale pentru a reduce inflația și a se pregăti pentru ce e mai rău.

Germania, de exemplu, a anunțat o reducere a TVA la gazele naturale de la 19%, la 7%, în urma reapariției mișcărilor sociale împotriva unei taxe pe gaz, care a reunit mai multe partide de opoziție împotriva coaliției de guvernământ.

Guvernul austriac, la rândul său, a cerut un plafon european al prețurilor la energie și decuplarea prețurilor electricității de cele ale gazului. Aceste probleme urmează să fie discutate la următorul Consiliu special al Miniștrilor Energiei, programat pentru 9 septembrie.

În Irlanda, ministrul Mediului a sugerat pe 24 august să se aplice prețuri mai mari la energia electrică în orele de vârf, pentru a evita consumul excesiv și posibilele întreruperi de curent. O dezbatere privind impozitarea profiturilor sau super-profiturilor continuă să facă valuri la nivelul UE, iar unele țări europene, inclusiv Spania, Italia, Germania, Ungaria, România și Marea Britanie au implementat deja astfel de măsuri.

Franța, alături de industria sa, se opune deocamdată unei astfel de măsuri, deși Borne a susținut într-un interviu, sâmbătă, în Le Parisien că nu va exclude ideea, dacă măsurile voluntare nu vor funcționa.