Muncitorii romani din strainatate au in banci cateva zeci de miliarde de euro. Cum ii convingem sa aduca acesti bani in Romania?

Intr-un studiu realizat de Agentia Internationala pentru Informatii despre Tarile Sursa (IASCI) si citat de Capital, se specifica faptul ca muncitorii romani care lucreaza in strainatate detin in bancile straine o suma de aproximativ 30-40 miliarde de euro. Desi exista cateva semne de intrebare in legatura cu calculele care au stat la baza acestei concluzii, cred ca subiectul merita dezbatut mai pe larg, scrie Cristian Orgonas pe blogul sau.

Cati bani trimit anual in Romania muncitorii romani din strainatate

Conform BNR, anul trecut, suma transferurilor din strainatate* a fost de 6.6 mld euro, cifra in scadere fata de 2008, cand in tara au intrat 8.7 mld euro, sau echivalentul a 6.2% din PIB. Doar in perioada 2003-2009, romanii de dincolo au transferat in tara aproximativ 37 miliarde euro, iar pentru a face o comparatie, sa spunem ca investitiile straine directe inregistrate in aceeasi perioada au totalizat 45.7 mld euro.

In primele 5 luni din 2010, transferurile au fost cu 40% mai mari decat investitiile straine directe, ceea ce inseamna ca si 2010 va fi un an in care cei mai mari investitori “straini” in Romania vor fi muncitorii romani care lucreaza in alte tari. In 2009, transferurile au fost cu 35% (1.74 mld euro) mai mari decat ISD-urile.

Cati bani economisesc romanii de dincolo

Din datele prezentate pe situl capital.ro, rezulta faptul ca un muncitor care lucreaza in strainatate economiseste in medie o suma de 5-7 ori mai mare decat cea pe care o trimite in tara. Cum in Romania intra anual intre 6 si 8 miliarde de euro, asta ar insemna ca cei 2.5-3 milioane de romani plecati din tara economisesc intre 30 si 50 miliarde de euro anual, suma care mie mi se pare exagerata.

In al doilea rand, este cunoscut faptul ca sumele trimise de un emigrant in tara scad pe masura ce perioada de timp petrecuta in strainatate creste. Cum o mare parte dintre romanii din strainatate au plecat in ultimii 5-6 ani, este foarte probabil ca sumele trimise de acestia in Romania (ca procent din economii) sa fie mai mari decat in cazul tarilor ai caror emigranti au plecat cu 10-15 ani in urma.

In al treilea rand, se mai specifica faptul ca rata economisirii in randul muncitorilor emigranti este de 50%, cifra care din nou pare extrem de mare – de obicei, veniturile acestor oameni se situeaza sub medie, iar in acest context, pare imposibil sa economisesti jumatate din venit.

Prin urmare, cred ca ar fi corect sa folosim urmatorul rationament – daca anual sunt trimisi in tara 6-8 mld euro, inseamna ca o suma cel putin echivalenta este depusa in banci sub forma de economii. Cu alte cuvinte, muncitorii romani din strainatate detin cateva zeci de miliarde de euro, bani care nu sunt adusi in Romania din diverse motive.

Ce putem face pentru a ii determina sa aduca acesti bani in tara

Este clar ca o parte dintre romanii care lucreaza in strainatate nu se vor mai intoarce, indiferent de oportunitatile pe care le va oferi Romania. Acestia s-au integrat in tarile in care lucreaza, copiii lor s-au nascut acolo, iar aici nu ii mai asteapta nimic.

O pare insa s-ar intoarce si ar porni afaceri, dar guvernul nu are un program coerent prin intermediul caruia sa ii ajute. In plus, in ultimii ani in Romania nu s-a intamplat nimic spectaculos – invatamantul face pasi mari inapoi, mediul de afaceri abia mai rasufla, anual inauguram cativa km de autostrada, strategia de dezvoltare pe termen lung a tarii este sublima, dar lipseste cu desavarsire.

Si atunci, de ce s-ar intoarce acesti oameni? De ce ar aduce miliarde (poate zeci de miliarde) de euro in tara, cand lucrurile merg asa cum merg?

Romania se afla in acest moment intr-o situatie absolut privilegiata – fonduri europene de zeci de miliarde de euro asteapta sa intre in tara, alte (cel putin) cateva miliarde de euro ar putea intra odata cu intoarcerea muncitorilor romani de dincolo, iar alte miliarde sau chiar zeci de miliarde de euro ar putea intra sub forma de investitii straine.

Cu alte cuvinte, pe masa stau si asteapta o gramada de bani. Problema este ca, pentru a ii accesa, mai avem nevoie si de creier. Iar aici stam prost. Foarte prost.

*Transferurile din strainatate nu cuprind doar remitentele, insa pe de alta parte, muncitorii romani mai trimit bani si sub forma de cash, intrari care nu sunt monitorizate dar care compenseaza partea din transferuri care nu reprezinta remitente. Prin urmare, suma comunicata de BNR reflecta intr-o buna masura totalul banilor trimisi in tara de catre cei care muncesc in strainatate.

Comenteaza pe khris.ro.