În Codul fiscal avem mai multe excepții decât reguli / 7 facilități fiscale în vigoare la 1 ianuarie 2023

Codul fiscal este imperfect, este nevoie de o regândire a lui, acesta fiind și motivul pentru care nu avem o conformare voluntară la un nivel suficient de ridicat, susține Dan Schwartz, managing Partner RSM România, precizând că avem mai multe excepții decât reguli.

„În Codul fiscal nu avem o definiție a facilităților fiscale. Prin urmare, orice prevedere a Codului care are un tratament diferit de regula generală poate fi considerată facilitate fiscală dacă ea aduce un avantaj contribuabilului”, a spus el la TaxEU Forum.

• „Este corect? Nu este corect? După părerea mea nu este corect, dar ăsta-i Codul fiscal pe care-l avem”.

„Este imperfect, știm cu toții. Este nevoie de o regândire a lui. Dacă nu avem o legislație fiscală clară și precisă, nu avem cum să avem o conformare voluntară la un nivel suficient de ridicat pentru a permite ANAF să colecteze veniturile necesare bugetului statului pentru ca România să funcționeze”, a explicat expertul în fiscalitate.

Excepții, spune el, nu sunt prezentate ca un titlu separat.

„Sunt răspândite ici și colo. Dacă veți avea curiozitatea să le identificați și să le numărați o să vedeți că avem mai multe excepții decât reguli. Lucrul acesta este esențial pentru că având mai multe excepții decât reguli, pentru noi, consultanții fiscali și pentru contribuabili este dificilă înțelegerea lui și conformarea”, a apreciză Schwartz.

• Înseamnă să ții minte pe dinafară zeci de pagini de prevederi fiscale pentru a ști exact dacă te conformezi sau nu cu corectitudine. Au caracter specific sau general, temporar sau nelimitat.

Facilitățile fiscale au caracter specific: „sunt acordate, de regulă, la nivel de politică fiscală unor zone de interes pentru dezvoltarea economică și socială”.

• Au caracter general așa cum le regăsim în Codul nostru fiscal. E greu de spus dacă mai vorbim de facilități fiscale reale sau vorbim despre o ficțiune sau un mit.

• Caracterul temporar și limitat trebuie judecat întotdeauna cu foarte mare atenție pentru că în funcție de durata lor de funcționare ele pot provoca dezvoltare sau subdezvoltare.

7 facilități fiscale valabile la 1 ianuarie 2023

El a venit cu câteva exemple de facilități fiscale valabile la 1 ianuarie 2023.

1. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor a fost păstrat în Codul fiscal.

„După părerea mea este o facilitate fiscală acordată în mod conștient de guvernele României celor care sunt la începutul activității sau celor care au activitate mai puțin dezvoltată pentru că ei se încadrează în zona micului business care stă la baza unei economii de piață. În ce măsură este corectă această abordare din punct de vedere teorectic, putem să discutăm. De fapt, nu putem vorbi de o reală facilitate fiscală”, a spus Schwartz.

2. Scutirea de impozit a profiturilor reinvestite este reală sau nu? Este ficțiune sau realitate?

„Aparent ea este reală, numai că prin caracterul ei limitat se acordă numai pentru profiturile reinvestite în active fixe, tehnologie și așa mai departe. Nu ține cont de faptul că într-o economie dezvoltată de piață orice sumă care nu este distribuită sub formă de dividende din profiturile companiei, ci este reținută în companie, ajută la dezvoltarea companiei respective”, a precizat el.

• „Asta chiar dacă ea se transformă în investiții în sensul clasic sau se transformă în creșterea/dezvoltarea companiei respective, ceea ce este tot o investiție. De ce? Pentru că acea companie va obține profituri mai mari”.

3. Reducerea de impozit pentru companiile cu capitaluri pozitive (OUG 153/2020).

„Nu este o facilitate ficală deși este prezentată în felul acesta. Este doar o încercare a Guvernului de a reduce pierderile înregistrate în companie”, a spus el.

• „Nu trebuie să uităm că în același timp există instrumentul juridic pentru ca companiile care înregistrează pierderi la niveluri care le duc într-un equity negativ să fie eliminate din piață. Nu se ia niciun fel de măsură în sensul ăsta, iar aici principalele companii care reprezintă o problemă sunt companiile de stat”.

4. Deducerea fiscală suplimentară de 50% din cheltuielile eligibile pentru cercetare-dezvoltare.

„A fost o ficțiune până de curând pentru că, de fapt, ea nu putea fi aplicată. Bine, ea putea fi aplicată, dar cu riscuri foarte mari. Ea nu putea fi aplicată cu corectitudine din cauza ambiguității legislative”, a precizat expertul.

5. Scutirea de impozit pe profit a contribuabililor care desfășoară exclusiv activitate de cercetare-dezvoltare. Acum ea a devenit efectivă.

6. Opțiunea pe care o pot avea cei din Horeca pentru a plăti impozitul de 1% pe microîntreprinderi indiferent de nivelul veniturilor anuale.

„Aici este o facilitate în facilitate. De ce a fost aleasă varianta aceasta? Probabil pentru a justifica eliminarea impozitului specific”, a mai arătat Schwartz.

7. Impunerea bacșișului – ceea ce este ceva nou la modul concret în legislație.

„S-a încercat ani de zile să se reglementeze această problemă pe care o aveam. Faptul că a fost reglementat trebuie salutat. Detaliile nu sunt cele mai potrivite. De exemplu, sumele acordate ca bacșiș nu intră în baza de date pentru contribuții sociale la persoana fizică și nu intră în baza de impozitare (impozit pe proft/venit sau TVA la contribuabil)”, a spus el.

• „Întrebarea este: când pui pe nota de plată 10% bacșiș se aplică la prețul cu TVA sau fără? Dacă se aplică la cel cu TVA, de ce să dai bacșiș pe care contribuabilul trebuie să-l vireze la stat?”

„Asta înseamnă că cei 10% pe care tu îi dai ca bacșiș se transformă în 11-12%. Trebuie să avem în minte ideea că dăm un bacșiș mai mare din cauza faptului că se aplică la prețul cu TVA al produselor Horeca”, explică Dan Schwartz.

Sursă foto: Dreamstime.com