Nevoia de a ne îndatora pentru un telefon sau televizor este psihologică. Cum pentru copii există părinți care cumpără jucării, pentru adulți avem „magia” cardului de credit

Să cumpărăm, să consumăm cât mai mult, ba chiar să ne îndatorăm. Cam asta încearcă multe companii să ne convingă prin diverse trucuri de marketing și influenceri. Este prezentat un produs ca fiind excepțional și se induce ideea că trebuie să-l avem pentru a fi fericiți și la modă. Fiind bombardați cu reclame la telefoane, televizoare și diverse gadgeturi, vedem marketing peste tot, în diverse forme. Din dorința de a fi „în trend”, mulți ajungă să se îndatoreze. Economisirea/ investițiile sunt lăsate pe altă dată. Nu orice datorie este rea, de exemplu, precum cea pentru un credit de casă. Problema o reprezintă majorarea datoriei pentru produse de care, poate, nu ai neapărată nevoie.

Foarte pe scurt:

Multe instituții financiare dezvoltă campanii de marketing și mecanisme care sunt făcute nu doar să te îndatorezi, dar să te țină acolo (în datorie)
Să scapi de datorii reprezintă, în general, primul pas când vine vorba de punerea finanțelor personale în ordine
Există un aspect psihologic al datoriei care îi determină pe oameni să cheltuiască mai mult decât sunt capabili să plătească
E mult mai ușor să de îndatorezi decât să ieși din datorii
Datoria pentru fi rea pentru sănătate. Pentru mulți, datoria se transformă în anxietate, iar unii nu pot dormi bine noaptea, gândindu-se la datoriile pe care trebuie să le plătească.
Cele mai frecvente trucuri de marketing. Fiecare metodă încearcă să te convingă să cumperi mai mult
Poți cheltui mai puțin dacă îți dorești mai puțin. Îți vei dori mai puțin dacă îți pasă mai puțin ce cred alții despre tine

Marketingul încearcă să ne ducă în datorii și să rămânem acolo

Adevărul este că multe instituții financiare dezvoltă campanii de marketing și mecanisme care sunt făcute nu doar să te îndatorezi, dar să te țină acolo (în datorie), conform cărții „The Psychology of Money – A simple Guide to financial intelligence”, de Addison Bell.

Chiar dacă nu pare etic, spune el, nu putem nega că aceste instituții financiare, precum băncile și creditorii privați, trăiesc din alegerile financiare ale acestor persoane.

Indiferent că te uiți la clipuri pe Youtube ori pe diferite site-uri, precum și pe rețelele de socializare, ești bombardat cu mesaje subliminale concepute pentru a deschide portofelul și a cheltui.

Să scapi de datorii reprezintă, în general, primul pas când vine vorba de punerea finanțelor personale în ordine, adică să ajungi să economisești și să investești.

„La început, ai putea crede că o mică datorie nu doare. Împrumuți doi dolari de la un prieten pentru a plăti parcarea. Împrumuți sute de dolari de la o mătușă pentru a plăti reparațiile mașinii. Ceri un credit mic de la bancă pentru a finanța un potențial business. Toate acestea par inocente, nu? Da, dacă te uiți individual la fiecare. Totuși, dacă stai și te uiți la total, vei realiza cât de rele sunt”, potrivit lui Addison Bell.

• Datoriile îți diminuează avuția. Practic ești restricționat de la flexibilitatea ta financiara. Nu există prea mult spațiu de creștere a avuției.

Jucăriile pentru copii și cardurile „magice” pentru adulți

Datoria, în general, te face să cheltuiești dincolo de capacitatea ta. Există un aspect psihologic al datoriei care îi determină pe oameni să cheltuiască mai mult decât sunt capabili să plătească.

„Există un motiv pentru asta. Încearcă să te pui în pielea unui copil ai cărui părinți îl duc la un magazin de jucării. Ești tânăr. Ești naiv. Nu ai idee care e valoarea banului. Tu știi doar că vrei jucării și acel magazin plin așteaptă să aduci multe acasă. Faci o listă cu ce vrei și părinții le cumpără pentru tine. După aceea, pleci acasă și te bucuri de jucării fără nicio grijă”, conform cărții citate.

Știi de ce a fost atât de ușor pentru tine să ceri multe jucării?

„Pentru că nu ai avut nevoie să economisești pentru a le cumpăra. Ele erau deja disponibile pentru că părinții au reușit să facă asta. La fel este și cu cardul de credit. Cumva, aceste dispozitive magice au abilitatea să te facă să crezi că îți poți permite lucruri pe care altfel nu ai putea să le achiziționezi”, spune Addison Bell.

Este satisfacția instantanee pe care oamenii o dezvoltă atunci când se îndatorează. Ei achiziționează ceva ce-și doresc imediat, fără a fi nevoie să facă față stresului plății decât mai târziu.

Te îndatorezi instantaneu, dar ieși greu din împrumut

Conform acelei cărți, e mult mai ușor să de îndatorezi decât să ieși din datorii.

„Intri în magazin, vezi un produs interesant, și îl iei în careva minute. Poți cheltui imediat echivalentul unul salariu, de exemplu, sau mai mult. Acum gândește-te câte ore trebuie să petreci pentru a munci și câștiga acei bani. Nu este același lucru, nu? De aceea e mult mai ușor să de îndatorezi decât să ieși din datorii.

În plus, te costă îndatorarea. Există dobânzi, comisioane și, în anumite cazuri, penalități de întârziere. Așadar, poți ajunge să plătești mai mult”.

• Cardurile de credit încearcă să te facă să plătești o sumă minimă foarte mică în fiecare lună și pare ușor să faci plățile la timp. Totuși, poate nu realizezi, dar a face plățile minime lunare te încurajează să cumperi mai mult decât ai crezut. Un lucru pe care îl poți învăța de la persoanele care sunt inteligente financiar este cum folosesc dobânzile pentru a se îmbogăți (dobânda compusă).

• Datoria pentru fi rea pentru sănătate. Pentru mulți, datoria se transformă în anxietate, iar unii nu pot dormi bine noaptea, gândindu-se la datoriile pe care trebuie să le plătească.

Care sunt cele mai frecvente trucuri prin care unele firme încearcă să ne facă să cumpărăm mai mult

Într-un material din luna martie, am scris cum încearcă marketingul să ne convingă să cumpărăm mult. Reluăm mai jos acea parte a din material, precizând că au fost extrase din cartea „The More of Less”, de Joshua Becker.

Puncte de loialitate și carduri. Comercianții ne oferă recompense gratuite atunci când cheltuim o anumită sumă de bani la magazinele lor. De multe ori ne determină să cumpărăm lucruri de care nu avem nevoie, doar pentru satisfacția valorificării recompensei.

Carduri pentru magazine. Aceste carduri oferă o reducere procentuală la achiziția noastră. Acest lucru funcționează bine pentru emitenți: cercetările arată că veți cheltui până la două ori mai mult cu acel card în mână. În plus ei vor colecta toate datele dvs. personale și vor cunoaște obiceiurile de consum.

Ideea de raritate. Experții în marketing au creat un sentiment de urgență pentru a ne obliga să cumpărăm. „Articol la vânzare pentru o perioadă scurtă de timp”. „Pachetul va dispărea în curând”. „Număr limitat de produse rămase”. Fiecare dintre aceste idei ne obligă să luăm o decizie rapidă. De obicei, ajungem să greșim.

Reducere instantanee. CEO-ul unei companii a fost concediat pentru că a decis să elimine prețurile de vânzare de pe produsele din magazinele lor. Strategia lui a fost să marcheze fiecare lucru la cel mai redus preț din totdeauna – doar articole la prețuri scăzute. Din păcate, strategia a eșuat, deoarece vânzările au scăzut. Scăderea prețurilor inițiale a dus la scăderea vânzărilor. Cum s-a întâmplat asta?

În cele de urmă, cercetătorii su stabilit că sunt mai multe șanse să fie cumpărat un produs dacă are un sticker „sale”. Au ajuns la concluzia că majoritatea consumatorilor habar nu au cât ar trebui să coste un produs. Prin umflarea artificială a prețului inițial al unui articol, comercianții cu amănuntul pot înșela consumatorii să creadă că primesc o ofertă pentru un articol la prețul de vânzare, chiar dacă nu-i așa.

Prețuri înșelătoare. Restaurantele pun câteva produse din meniu la prețuri exagerat de ridicate, deși știu că puțini le vor cumpăra. Prin stabilirea unui preț de vârf, celelalte par foarte ieftine. În comerțul cu amănuntul, acest lucru se realizează prin stabilirea unui preț semnificativ mai mare decât articolele similare de lângă acesta.

Lider de pierdere. Un truc obișnuit printre magazinele alimentare (deși nu sunt singurele care fac asta) este de a oferi un articol la preț redus pentru a intra pe ușă. Chiar dacă înregistrează o mică pierdere prin prețul de vânzare, sunt încrezători că veți ieși pe ușă și cu alte produse.

Mostre. Pentru clienți, mostrele de mâncare gratuite reprezintă o oportunitate distractivă de a gusta sau a testa un articol prezentat de magazin. Există o strategie interesantă în spate. Ori de câte ori mâncăm, îi spunem corpului că este timpul de masă, iar creierul începe să caute alimente. Unele studii arată că 40% dintre persoanele care acceptă mostrele, cumpără în cele din urmă un produs alimentar, chiar dacă nu intenționau asta.

Amenajarea. Magazinele alimentare plasează produsele de bază, precum lactate, carne și produse coapte în colțuri opuse, așa că trebuie să parcurgem magazinul, ceea ce le oferă mai mult timp pentru a ne atrage atenția. Mall-urile, de exemplu, sunt construite în așa fel încât să-l dezorienteze pe client pentru a încuraja achizițiile impulsive. Totul este pentru a încuraja tendințele noastre de consum.

Așa cum spuneam într-un material recent, multe persoane, deși au salarii mai mult decât decente, nu economisesc. Trăiesc de la salariu la salariu nu pentru că n-ar câștiga bine, ci pentru că încearcă să cumpere lucruri scumpe de care nu au nevoie, doar pentru a se lăuda în fața prietenilor.

Morgan Hausel, în cartea „The Psychology of Money” (seamănă titlul, dar e altă carte decât cea citată la început), spunea că economisirea poate fi creată cheltuind mai puțin.

„Poți cheltui mai puțin dacă îți dorești mai puțin. Îți vei dori mai puțin dacă îți pasă mai puțin ce cred alții despre tine”, spune Morgan Housel.

Surse (cărți):

The Psychology of Money – A simple Guide to financial intelligence”, de Addison Bell

„The More of Less”, de Joshua Becker.

The Psychology of Money”, Morgan Hausel